Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătorești lovește în libertatea presei și afectează imaginea justiției
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
”Majoritatea cetățenilor pot afla ce se întâmplă în lumea justiției doar prin intermediul presei. Ei, cetățenii, au dreptul de a primi informații de la presă, adică „dreptul de a nu fi ținuți în întuneric”, iar presa are dreptul de a accesa informațiile necesare în acest sens. Dacă ar fi adoptată, propunerea anonimizării hotărârilor judecătorești ar lovi în chiar esența libertății de exprimare a presei”, se arată într-o analiză efectuată de către președintele CSJ, publicată pe pagina instituției.
Hotărâre judecătorească emisă în anul 2016 de către Judecătoria Soroca, în care toate numele, inclusiv ale judecătorului și grefierului, sunt ascunse
El argumentează că dreptul la viață privată, invocat de autorii regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor, nu este mai presus de interesul publicului pentru o justiție transparentă. Președintele CSJ pledează pentru publicarea integrală pe internet a hotărârilor judecătorești, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, și oferirea accesului larg al publicului și al presei la acestea.
Secvență dintr-o hotărâre de judecată în care nu doar numele celor implicați sunt ascunse, dar, dintr-o eroare, și cuvântul ”constată”
Mihai Poalelungi amintește că proiectul de modificare a regulamentului, aflat acum pe masa de lucru a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilește că hotărârile judecătorești trebuie anonimizate „în conformitate cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, iar „persoanele care se încadrează în condițiile articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011” pot avea acces la hotărârile neanonimizate „prin intermediul unui mecanism de acces automatizat”.
Ar influența încrederea în justiție
”Ca o paranteză, consider luarea mea de poziție o obligație, de vreme ce, odată adoptate, modificările ar influența, între altele, încrederea în justiție”, subliniază președintele CSJ.
În analiză se mai arată că publicarea hotărârilor judecătorești pe internet reprezintă o modalitate eficientă de a asigura accesul publicului la textul acestora.
În ceea ce privește ascunderea numelor părților implicate în procesele de judecată, proces care este denumit ”anonimizare” în regulamentul respectiv, Mihai Poalelungi consideră că numele constituie o informație valoroasă pentru jurnaliști. În funcție de numele părților, aceștia pot verifica dacă instanțele au fost sau nu imparțiale în judecata lor, afirmă președintele Curții Supreme.
”În contextul în care judecătorilor li se reproșează adesea că sunt corupți, numele părților pot constitui un detaliu semnificativ, iar uneori o condiție definitorie în emiterea unor concluzii. Prin urmare, accesul la informații ar fi restricționat prin anonimizarea hotărârilor judecătorești, fără să mai existe o justiție transparentă în privința numelor justițiabililor”.
Președintele CSJ face trimitere la importanța investigațiilor jurnalistice pentru asigurarea unei justiții transparente
”Presa de investigație din Republica Moldova și-a aplecat privirea, de câțiva ani, asupra situației nu tocmai impecabile din justiție. Jurnaliștii din această sferă participă la ședințele de judecată în care sunt implicate figuri politice și din sectorul public sau rude ale acestora și trag adesea semnale de alarmă atunci când hotărârile judecătorești sunt motivate prost sau au un deznodământ neașteptat. Când nu participă la ședințele de judecată, ei studiază hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor și caută conexiuni între protagoniștii lor și decidenții din sfera politică. Accesul la numele părților din hotărârile judecătorești neanonimizate este esențial pentru activitatea prolifică a presei și pentru buna-informare a publicului din Republica Moldova”, conchide Mihai Poalelungi.
Accesul selectiv la hotărârile judecătorești integrale – un mecanism periculos
În ceea ce privește propunerea de a oferi acces limitat la hotărârile judecătorești, în baza unei înregistrări prealabile, președintele Curții Supreme crede că ar fi un mecanism periculos.
”Între un conflict dintre un drept la respectarea vieții private lipsit de vigoare și un drept puternic la libertatea de exprimare, cu accentele puse corect pe nevoia de informare și pe pericolul neștiinței – realități existente într-un stat aflat în tranziție, dreptul la libertatea de exprimare câștigă. Metodele auxiliare de asigurare a unui mecanism de acces automatizat pentru jurnaliști la textul întreg al hotărârilor judecătorești sunt periculoase. Și jurnaliștii, și bloggerii, și simplii cetățeni își pot manifesta rolul de câini de pază ai societății sau de cititori după cum aleg: deschis sau sub anonimat (a se vedea, mutatis mutandis, Sanoma Uitgevers B.V. v. Olanda, 14 septembrie 2010, § 71). Obligarea acesor observatori și comentatori de a se înregistra pentru a putea consulta textul integral al hotărârilor lovește, din nou, în esența libertății lor de exprimare, pentru că ei nu ar mai putea acționa sub anonimat. (...) Încălcarea unui drept puternic la libertatea de exprimare prin anonimizarea hotărârilor judecătorești și prin instituirea unui acces controlat la textul deplin al acestora afectează întreaga democrație și întregul edificiu al statului de drept, putând avea consecințe iremediabile mai ales în materie de încredere în justiție”, se arată în analiza elaborată de Mihai Poalelungi.
Mai multe încercări de a limita accesul la informație
Menționăm că și presa, dar și mai multe organizații non-guvernamentale au semnalat anterior că este necesară publicarea integrală a hotărârilor de judecată, fără ascunderea numelor celor implicați în proces. Ei și-au exprimat dezacordul față de propunerile care se regăsesc în proiectul regulamentului elaborat de CSM.
La începutul acestui an, de pe portalul instanțelor de judecată a fost eliminată posibilitatea de căutare după nume a hotărârilor judecătorești, fapt ce a pus în dificultate activitatea jurnaliștilor de investigație, dar și avocaților, care și-au exprimat dezacordul față de această decizie. Hotărârile pot fi găsite acum numai după numărul dosarului, data pronunțării, tematica și tipul. Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti a argumentat această decizie prin necesitatea protejării datelor cu carater personal.
La sfârșitul anului trecut, Consiliului Superior al Magistraturii a încercat să limiteze accesul jurnaliștilor la ședințele de judecată, printr-un regulament adoptat și publicat în Monitorul Oficial fără consultări publice pe marginea acestuia. După semnalarea acestui caz de către societatea civilă, pe site-ul Curții Supreme de Justiție a apărut un comunicat prin care instituția anunță că Regulamentul urmează a fi modificat.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişin...
Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
Vicepreşedintele raionului Cimişlia deţine concomitent...
De trei ani, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, face parte din conducerea a două instituţii: una publică, în cadrul Consiliului raional Cimişlia, şi alta de administrator al firmei care îi aparține. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul ar fi trebuit să renunţe la una din aceste funcţii, întrucât ele sunt incompatibile. Gheorghe Netedu susţine că va ataca în judecată actul CNI.
Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.
Primarul chinuit de datorii, inclusiv față de stat
Cinci locuitori ai satului Holercani din raionul Dubăsari stau în aceste zile cu teama că le vor fi sechestrate casele și averea, pentru că întreprinderea primarului din sat, Tudor Tanasev, a acumulat datorii, iar ei figurează pe lista fondatorilor acesteia. Cooperativa Agricolă de Producere ”Holercani Triumf” are față de 4 creditori datorii în sumă totală de 3 milioane de lei și în prezent se află în procedură de insolvalbilitate. Primarul spune că a fondat această întreprindere împreună cu finul său pentru că a vrut să facă afaceri în domeniul agricol, însă seceta din anul 2007 le-a stricat planurile.