Președintele CSJ despre mașinile sale și corupția din sistem, în live-chatul de pe MC
Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, a fost invitatul live-chatului de astăzi de pe portalul Moldova Curată și a răspuns la întrebările cititorilor noștri.
Astfel, Mihai Poalelungi s-a destăinuit că a lăsat salariul de aproape 20 de mii de euro pe lună pe care îl primea în calitate de reprezentant al R. Moldova la CEDO pentru salariul de 7 mii de lei de la CSJ, pentru că „dorea să facă ceva bun”. Magistratul afirmă, însă, că „având în vedere atacurile vehemente asupra mea, trebuie să constat că regret”, a comentat magistratul.
Fiind întrebat dacă este de părere că numărul de judecători din R. Moldova trebuie redus, președintele CSJ a răspuns că „nu trebuie să ne grăbim”, fiindcă acest lucru ar putea afecta „accesul populației la justiție”.
Poalelungi a mai recunoscut faptul că fostul premier Vlad Filat i-a propus funcția de ministru al Justiției. „Am respins propunerea din motiv că nu cred că aş putea deveni un bun politician, cel puțin am crezut și acum cred așa”, a spus președintele CSJ. Cât despre democratul Vlad Plahotniuc, Poalelungi zice că „nu-l cunoaște personal”.
Mihai Poalelungi a mai declarat că „nu a avut nicio legătură” cu avansarea lui Oleg Melniciuc până la funcția de șef al Judecătoriei sectorului Râșcani al capitalei care îi este și fin de cununie. „Chiar l-am sfătuit să nu candideze, responsabilitatea îi aparţine. Eu nu am participat la nicio şedinţă a CSM unde s-a discutat întrebări ce l-au vizat pe Melniciuc”, s-a apărat judecătorul.
Acesta a recunoscut faptul că în prezent conduce cele mai luxoase mașini printre judecătorii CSJ, inclusiv un „Mercedes” de peste 700 de mii de lei, dar susține că toate cele trei automobile ale sale au fost procurate în timpul când se afla la Strasbourg.
Mai multe răspunsuri de-ale lui Mihai Poalelungi oferite participanților la live-chat le puteți citi aici.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Masa rotundă: “Testarea la poligraf: un deceniu de eșec...
Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”. Evenimentul va avea loc luni, 19 februarie 2018, ora 14.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.