Președintele CSJ despre mașinile sale și corupția din sistem, în live-chatul de pe MC
Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, a fost invitatul live-chatului de astăzi de pe portalul Moldova Curată și a răspuns la întrebările cititorilor noștri.
Astfel, Mihai Poalelungi s-a destăinuit că a lăsat salariul de aproape 20 de mii de euro pe lună pe care îl primea în calitate de reprezentant al R. Moldova la CEDO pentru salariul de 7 mii de lei de la CSJ, pentru că „dorea să facă ceva bun”. Magistratul afirmă, însă, că „având în vedere atacurile vehemente asupra mea, trebuie să constat că regret”, a comentat magistratul.
Fiind întrebat dacă este de părere că numărul de judecători din R. Moldova trebuie redus, președintele CSJ a răspuns că „nu trebuie să ne grăbim”, fiindcă acest lucru ar putea afecta „accesul populației la justiție”.
Poalelungi a mai recunoscut faptul că fostul premier Vlad Filat i-a propus funcția de ministru al Justiției. „Am respins propunerea din motiv că nu cred că aş putea deveni un bun politician, cel puțin am crezut și acum cred așa”, a spus președintele CSJ. Cât despre democratul Vlad Plahotniuc, Poalelungi zice că „nu-l cunoaște personal”.
Mihai Poalelungi a mai declarat că „nu a avut nicio legătură” cu avansarea lui Oleg Melniciuc până la funcția de șef al Judecătoriei sectorului Râșcani al capitalei care îi este și fin de cununie. „Chiar l-am sfătuit să nu candideze, responsabilitatea îi aparţine. Eu nu am participat la nicio şedinţă a CSM unde s-a discutat întrebări ce l-au vizat pe Melniciuc”, s-a apărat judecătorul.
Acesta a recunoscut faptul că în prezent conduce cele mai luxoase mașini printre judecătorii CSJ, inclusiv un „Mercedes” de peste 700 de mii de lei, dar susține că toate cele trei automobile ale sale au fost procurate în timpul când se afla la Strasbourg.
Mai multe răspunsuri de-ale lui Mihai Poalelungi oferite participanților la live-chat le puteți citi aici.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CÂND GUVERNUL TACE, SOCIETATEA CIVILĂ CERE REPETAT
Un grup de asociații neguvernamentale a făcut astăzi un apel repetat către Guvern să inițieze o procedură corectă și transparentă de numire a unui judecător la Curtea Constituțională, întrucât există o funcție vacantă deja de 5 luni, cand a expirat mandatul lui Petru Răilean. Adresarea vine după ce un alt apel, făcut în octombrie 2014, a rămas fără răspuns.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Judecător cu o colecție de mașini și motociclete retro
Cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare se numără printre proprietățile judecătorului Borislav Babenco de la Curtea de Apel Chișinău. Magistratul afirmă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.