Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în declaraţiile de avere
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Membrii Comisiei s-au sesizat în cea mai mare parte din informaţiile apărute în presă potrivit cărora funcţionarii nu au declarat case de locuit, apartamente, terenuri, autoturisme, conturi bancare, dar şi veniturile obţinute de familiile lor.
Potrivit Raportului privind activitatea CNI pentru primul semestru al anului 2014, „cei mai vulnerabili la compartimentul „respectarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” s-au dovedit a fi: procurorii (6 cazuri), primarii şi viceprimarii (6 cazuri); funcţionarii publici din cadrul primăriilor (4 cazuri), aceştia fiind urmaţi de deputaţi şi conducători ai autorităţilor publice centrale”.
Printre persoanele pe numele cărora au fost adoptate acte de constatare pentru nedeclararea averilor sunt şi multe despre care a scris Moldova Curată: Claudia Ivanov, primar al oraşului Iargara, raionul Leova; Oleg Budnea, primarul satului Ilenuţa, raionul Făleşti; Ghenadie Rabei, primarul satului Cimişeni, raionul Criuleni, dar şi Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, şi Victor Ioniţă, şeful Direcţiei Situaţii Excepţionale Hânceşti. De asemenea, Moldova Curată a scris şi despre procurorul Elena Neaga, după scandalul în presă când aceasta a publicat pe o reţea de socializare poze cu locuinţa sa luxoasă.
După adoptarea actelor de constatare, CNI a suspendat controalele, actele fiind expediate la Procuratura Generală. Acum toate cele 27 de persoane vizate sunt verificate de procurori, fiind bănuite că au inclus date inexacte şi incomplete în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, ilegalitatea fiind sancţionată penal. Astfel, potrivit Codului Penal, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dacă ”pachetul de integritate” va trece de Parlament, c...
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Ialoveni:"Colaborarea" dintre Primărie şi ginerele prim...
Primăria oraşului Ialoveni continuă să încheie cu ginerele primarului contracte de achiziţie a pâinii pentru grădiniţele din localitate, chiar dacă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese la încheierea primului contract. Primarul Gheorghe Caracuian se judecă acum cu CNI.
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.
