Profil candidat: Elena Bodnarenco
Integritatea în activitatea politică
Elena Bodnarenco a fost deputată în Parlamentului Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniştilor, în legislatura 2014-2018. Ea a mai deţinut mandatul de ales al poporului și anterior, între anii 2005-2009. Din 2011 până în ianuarie 2015, a fost primară a orașului Soroca. Este membră a Partidului Comuniştilor din anul 1994, iar din februarie 2016 exercită funcţia de secretar al Comitetului Central al PCRM pentru problemele organizatorice şi de partid.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Elena Bodnarenco este deputata care nu are în proprietate imobile şi maşini. În declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017 a indicat un venit de 121.812 lei în calitate de salariu de deputat şi un credit de 6899, cu dobânda de 36,15%, contractat în anul 2015 şi scadent în 2018.
În 2016 declara un venit de 119.014 lei, salariu de la Parlament, şi diurne în sumă de 12 025 lei, de la locul de muncă. În document este indicat şi un apartament de 56,52 metri pătraţi, unde deputata are drept de abitaţie.
În 2015, Elena Bodnarenco a declarat un venit de 161.849 lei în calitate de salariu de deputat şi şef al comisiei parlamentare, la aceasta sumă adaugându-se 1400 de lei obţinuţi în calitate de consilier raional şi 42.116 lei din salariul de primar.
Potrivit portalului www.avere.md, Elena Bodnarenco a făcut donaţii la PCRM în anul 2010, 2015 şi 2016. Cea mai mare donaţie - de 20.000 de lei datează din anul 2010, când demnitara a avut un venit de 148.646 lei. În 2015 aceasta a donat mai mult de 10 % din cât a câştigat – 15.000 din 131.039 de lei. Alţi 1.100 lei au fost donaţi de parlamentară în alegerile din anul 2015.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Pe când era primară la Soroca, numele Elenei Bodnarenco apare într-o hotărâre a Curţii de Conturi din luna iunie 2013. În document se arată că, prin dispoziția acesteia au fost înstrăinate 3 apartamente de serviciu, la prețul de 1200 de lei fiecare, în timp ce prețul de piață este mult mai mare.
„Conform dispoziției primarului or. Soroca, a acceptat privatizarea a 3 apartamente de serviciu la suma totală de 1,2 mii lei. De menționat că unui fost angajat al Î.M. „DGLC Soroca” (care a lucrat la întreprindere aproximativ 3 ani, fiind demis la cererea sa în luna august 2012) i s-a repartizat apartamentul de serviciu în luna iunie 2012, iar în luna octombrie 2012 acesta l-a privatizat cu aproape 500 lei. Se relevă că numai în cazul utilizării prețurilor de piață stabilite de către Departamentul de Privatizare la situația din 01.08.1996, costul de piață al apartamentelor menționate constituie minimum 37,4 mii lei (neluîndu-se în considerație prețul de piață actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local”, se arată în Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Soroca.
De menționat că, în perioada supusă auditului, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți a efectuat inspectarea financiară a activității economico-financiare a Î.M. „DGLC Soroca” (pe perioada 2009-2012), în rezultatul căreia s-a constatat o gestionare neregulamentară a mijloacelor financiare la retribuirea muncii, achitări neîntemeiate în lipsa documentelor primare, diminuarea plății pentru chirie etc”.
Într-o notă adresată unui ziar care a publicat aceste constatări ale Curții de Conturi, Elena Bodnarenco a declarat că Primăria nu se ocupă de vânzarea apartamentelor și că cele trei locuințe au fost privatizate de oamenii care locuiesc acolo, în baza documentelor pe care aceștia le dețineau. Prețul ar fi fost calculat în conformitate cu Metodologia ce reiese din legea nr. 13-24-XII din 10.03.1993 cu privire la privatizarea fondului locativ.
Un alt episod care a ajuns în atenţia presei este legat fost un panou publicitar care conţinea mesaje instigatoarea la ură. Mesajul tradus din limba rusă spunea: „18 martie, ziua eliberării orașului Soroca de sub ocupație fascistă germano-română”. Panoul ar fi fost demontat de poliție după ce mai mulţi locuitori din Soroca au depus plângeri.
„Cazier judiciar”
În ianuarie 2016 Elena Bodnarenco s-a aflat în centrul unui scandal mediatic după ce a afirmat în cadrul unui interviu pentru ziarul regional „Observatorul de Nord” că cei 14 parlamentari care la sfârşitul anului 2015 au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar fi primit bani sau ar fi fost şantajaţi cu dosare penale.
Ulterior, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7, ea a oferit detalii noi despre tentative de corupere. Potrivit ei, un parlamentar PD i-ar fi oferit o sumă generoasă, din șase cifre, în dolari, pentru a părăsi fracțiunea comuniștilor și pentru a vota Cabinetul de miniștri condus de Pavel Filip. "O sumă exactă urma să fie stabilită la discuția finală. Dacă aș fi ales o funcție pentru mine sau rudele mele, suma ar fi fost mai mică. Dacă aș fi ales doar banii, suma ar fi putut fi mai mare. M-au lăsat să mă gândesc", a spus deputata. Elena Bodnarenco a refuzat să spună numele colegului din Legislativ care i-a făcut oferta.
Elena Bodnarenco a fost citată în mod repetat la CNA pentru a fi audiată în calitate de martor pe această presupusă tentativă de corupere.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.