Profil candidat: Petru Burlacu

Arhiva 14 februarie 2019 2891

Integritate în activitatea politică



Petru Burlacu (1959) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe lista națională a Partidului Comuniștilor (PCRM), ocupând poziția a 11-a. Acesta deține calitatea de membru al PCRM, de altfel, ca toți candidații comuniști care aspiră în acest an la fotoliul de deputat.

În prezent Petru Burlacu este șeful Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) din Cahul. Candidatul este agronom de profesie și a deținut funcția de primar al orașului Cahul în perioada 2011-2015, ales tot pe lista PCRM. La ultimele alegeri locale a mai candidat pentru funcția de primar, însă a pierdut cursa în fața actualul primar Nicolae Dandiș.

Înainte de a fi primar, Petru Burlacu a fost director al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale. Anterior acestei poziții însă, între anii 2004-2007, a fost vicepreședintele raionului Cahul.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În ultimii doi ani, Petru Burlacu a obținut venituri din câteva surse. Din declarația de avere și interese pentru anul 2017 și 2018 depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) vedem că a avut venituri salariale de la CTAS Cahul în valoare totală de peste  187 de mii de lei și de la Consiliul raional Cahul - peste 122 de mii de lei. Indemnizația în calitate de consilier municipal Cahul a constituit pe doi ani circa 12 mii de lei.

Soția sa este angajată la Primăria Cahul și de la locul de muncă a avut un salariu de 100 de mii de lei pentru doi ani.

Petru Burlacu este titularul a câtorva bunuri imobile: o casă de locuit cu suprafața de 178 de metri pătrați primită ca donație; un apartament  și un garaj obținut în anii 90 prin decizii ale consiliului orășenesc. Candidatul mai deține două imobile a căror destinație nu este specificată în declarația de avere, și un teren intravilan.

Pe când era în funcția de primar al orașului Cahul, Petru Burlacu a intrat în posesia unui autoturism nou de model Skoda Octavia, autoturism inclus și în declarația de avere. Acesta mai are în posesie o mașină de model Renault Kangoo. Actualul șef al CTAS Cahul mai declară un automobil fabricat în anul 1991.

Petru Burlacu este fondatorul firmei ”Vitcubvin” SRL – afacere în domeniul viticulturii. El nu indică venituri din activitatea acestei întreprinderi.

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

În luna noiembrie 2012, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a dat publicității un raport de audit în care a depistat mai multe nereguli la instituțiile publice din raionul Cahul, inclusiv la primăria orașului Cahul, condusă pe atunci de Petru Burlacu. La estimarea, prognozarea și aprobarea veniturilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială (art.122.30), primăria or. Cahul a admis discrepanțe la indicii totalizatori față de datele Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul”, este menționat în raportul CCRM. Petru Burlacu a explicat în ședința Curții de Conturi că la acel moment era în funcția de primar de abia un an, dar se va strădui să înlăture toate lacunele:

”Țin să menționez că fiind în funcție un an de zile, am întreprins nu numai un pas în domeniul acesta, însă vedem  că mai avem multe de făcut. Vorbesc de articolele cu privire la veniturile din bugetul local, obiectele neînregistrate care, nici nu le-am cunoscut…”.

La începutul anului 2016 portalul Anticorupție.md a scris că în 2012, când Petru Burlacu era primar, Primăria Cahul a cumpărat, prin achiziție publică, o mașină de curățat zăpada veche și care funcționa prost, de la firma fiicei unui coleg comunist, consilier local. Ulterior Primăria a mai alocat bani pentru a reutila și repara vehicolul. Petru Burlacu a negat că ar fi achiziționat mașina defectă de la firma familiei colegului său și a respins ipoteza reporterilor că între cei doi ar fi existat o înțelegere.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...

Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.

16 octombrie 2017
2284

INTERVIU// Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul po...

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare.

08 decembrie 2018
1827

Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...

De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.

20 noiembrie 2015
2994

Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...

Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova. 

28 iunie 2015
2858

Leova: președinte de raion fără declarație de avere pub...

Raionul Leova riscă să rămână fără președinte. Alegerea liberal-democratului Ion Gudumac, votat în această vară fără a fi creată o majoritate în Consiliul Raional, a fost contestată în instanță de reprezentanții Partidului Democrat (PDM), în frunte cu Efrosinia Grețu, fosta președintă de raion. Procesul este în prezent pe rol la Judecătoria Leova.

28 noiembrie 2015
2384

Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...

Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă.  Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.

27 ianuarie 2015
2036