Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor sunt considerate date cu caracter personal
Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.
În solicitarea expediată luna trecută, Asociaţia Obştească „Juriştii pentru drepturile omului” a cerut, de asemenea, numele şi data numirii în funcţie ale procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.
Răspunsul PG: „Furnizarea informaţiei solicitate este o imixtiune în viaţa personală…”
„Procuratura Generală în calitate de angajator, nu dispune de informaţia în varianta solicitată. Activitatea de evidenţă, sistematizare şi gestionare a informaţiei cu privire la angajaţii Procuraturii este efectuată în baza sistemului informaţional „E-Management Resurse Umane” şi a dosarelor personale, în care informaţia despre angajaţi este clasificată şi sistematizată după datele cu caracter personal ale fiecărui colaborator în parte. Astfel, sistemul informaţional instituţional „E-Management Resurse Umane” şi activitatea serviciului resurse umane al Procuraturii Generale, operează cu informaţii şi date privind activitatea curentă, angajarea, promovarea în funcţie, instruirea continuă şi cariera procurorilor exclusiv sub garanţia respectării datelor cu caracter personal. Drept urmare, accesul la informaţia în cauză, procesarea ei sau furnizarea acesteia altor persoane vine în contradicţie cu Regulamentul cu privire la prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal ale angajaţilor Procuraturii”, a fost răspunsul Procuraturii Generale.
Refuzul este argumentat şi prin faptul că PG este responsabilă pentru confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal, aflate sub controlul său, iar furnizarea informaţiei solicitate „ar putea aduce atingere şi considerată drept o imixtiune în viaţa persoanei, protejata de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”.
Avocat: „O încercare nereuşită de a ascunde informaţii de interes public”
Juriştii sunt de părere că PG califică incorect confidenţialitatea acestor date, atât timp cât prevederile legale nu includ date precum nume şi prenume ca având caracter confidenţial. Vitalie Zama, avocat la Asociaţia Obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”, spune că informaţia respectivă deja este făcută publică, atunci când numele şi prenumele procurorilor sunt afişate pe uşile birourilor acestora sau sunt expuse în public în cadrul examinării cauzelor penale în care participă. „Nu cred că necesitatea protecţiei confidenţialităţii este o necunoaştere a materiei constituţionale şi convenţionale. Este, mai degrabă, o încercare nereuşită de a ascunde informaţii de interes public şi în final a contribui, fie şi inconştient, la alimentarea criticilor privind netransparenţa activităţii procuraturii”, afirmă avocatul.
Menţionăm că Legea privind protecţia datelor cu caracter personal reglementează clar care informaţii sunt confidenţiale. Astfel, actul legislativ stabileşte că „datele cu caracter personal sunt informaţiile referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).
Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”, se spune în lege. În document sunt specificate categoriile speciale de date cu caracter personal, acestea fiind „datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenenţa socială, datele privind starea de sănătate sau viaţa sexuală, precum şi cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancţiunile contravenţionale”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Ambasadorul Slovaciei la Chișinău: ”Cu o minte coruptă...
Ambasadorul Republicii Slovacia la Chișinău Robert Kirnag a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre practicile slovace de combatere a corupției, de asigurare a transparenței decizionale și a integrității demnitarilor și funcționarilor publici. Diplomatul a subliniat că este nevoie atât de voința politică a celor aflați la putere, cât și de cea a cetățenilor, care trebuie să manifeste demnitate și să refuze să dea mită. De asemenea, Excelența Sa a calificat drept ”incredibilă” delapidarea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și a îndemnat autoritățile legale să îi aducă în fața justiției pe toți cei implicați.
Ambasadorul Norvegiei la Kiev: „Este aproape imposibil...
În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.
В селе Авдарма депутатами Народного Собрания Гагаузии х...
20 ноября голоса двух с лишним тысяч избирателей села Авдарма (округ №11) Комратского района разделятся между двумя кандидатами в депутаты НСГ: лесником Иваном Трандафиловым, представляющим Соцпартию, и директором лицея Еленой Карамит, которая баллотируется как независимый кандидат.
