Ziarul Naţional: Președinții de raioane au dat de gustul „Skodelor Superb”
MOFT // Criza economică nu a tăiat din „poftele” aleșilor locali care continuă să cumpere mașini de lux de la un singur agent economic
Președinții de raioane s-au săturat de „Skodele” lui Voronin și au dat buzna în saloanele auto pentru a-și cumpăra mașini noi. Totuși,aleșii locali au optat pentru modele mai scumpe ale aceleiași mărci. „Skodele Superb”, care până acum câțiva ani se găseau doar la scările miniștrilor, astăzi stau parcate în curțile majorității consiliilor raionale din republică. Numai în prima jumătate a acestui an,două consilii raionale din R. Moldova s-au pricopsit cu câte o „Skoda Superb” de aproape jumătate de milion de lei.
„Ne permitem”
Decizia de a procura o mașină de serviciu de 405 mii de lei pentru președintele raionului a provocat un adevărat scandal în Consiliul raional Sângerei. Unii consilieri s-au opus cu îndârjire adoptării deciziei de alocare a acestor bani, cu atât mai mult cu cât anterior au fost respinse, din lipsă de finanțare, proiecte mult mai importante pentru comunitate. Argumentul celor care au votat pentru procurarea automobilului de lux a fost cât se poate de simplu: „Un raion întreg își permite astăzi o astfel de achiziție”. La rândul său, președintele raionului, Gheorghe Meaun, afirmă că vechiul său automobil de serviciu, o „Skoda Octavia” procurată în 2003, nu mai face față, stând mai mult pe la reparații.
Coincidență?
Trei luni după achiziția făcută de cei de laSângerei (în martie curent – n.r.), au hotărât să-și cumpere o mașină nouă și consilierii raionali din Râșcani. Chiar dacă în cererea de licitație nu sunt indicate marca și modelul autoturismului, „din întâmplare”, tot cu o „Skoda Superb” s-au ales. Ce-i drept, pe cei de la Râșcani mașina i-a costat cu 57 de mii mai ieftin – 342 de mii de lei.
Solicitat de Ziarul NAȚIONAL, secretarul Consiliului raional, Rodica Postolachi, ne-a declarat că și-au dorit o mașină puternică, în stare să reziste pe drumurile rele de la noi. „Nu știu de ce s-a optat pentru „Skoda Superb”, pentru că noi în cererea noastră am indicat doar niște parametri tehnici, nu și modelul”, a explicat funcționara.
Jumătate de milion, pe apa sâmbetei
Anul trecut, mașini de același model au fost procurate de alte patru consilii raionale. Fiecare dintre acestea a plătit însă sume diferite pentru superbele lor „Skode”. Consiliul raional Strășeni a achitat pentru mașină 354 de mii de lei (respingând, din lipsă de bani, finanțarea unui ansamblu folcloristic din raion – n.r.), Consiliul raional Ialoveni – 300 de mii, Consiliul raional Ungheni – 372 de mii de lei, iar prețul mașinii cumpărate de Consiliul raional Soroca este de 416 mii de lei.
Experții auto susțin că diferența de preț este dată de dotările suplimentare solicitate de cumpărător. Precizăm că prețul standard al unei „Skoda Superb” este astăzi de circa 320 de mii de lei. Pentru ce utilări suplimentare a optat președintele raionului Soroca, nu știm. Cert este că Victor Său, președintele raionului Soroca, nu a reușit să se bucure de noua achiziție. În iunie curent, mașina a fost făcută zob într-un accident rutier. Acesta a avut loc în timp ce Său se afla în concediu, peste hotare.
Ziarul NAȚIONAL a scris la acel moment că vinovat de producerea accidentului se făceașoferul președintelui raionului. Victor Său susține, însă, astăzi că la volanul mașinii se afla o persoană din afara primăriei. „Suntem în așteptarea deciziei de judecată. Este judecat un bărbat care nu lucrează la primărie”, ne-a explicat președintele raionului, precizând că, deocamdată, se deplasează cu mașina personală a șoferului său, o „Volgă”.
Un sfert din buget pentru o mașină
Dacă președinții de raioane optează pentru mașini de 300-400 de mii de lei, primarii de prin sate nu se lasă cu mult mai prejos, chiar dacă în unele cazuri sunt nevoiți să plătească pentru ele și un sfert din banii primiți de la buget. Astfel, în ianuarie 2013,Primăria satului Javgur din raionul Cimișlia și-a cumpărat o mașină de teren „Dacia Duster” pentru care a plătit 227 de mii de lei, ceea ce constituie mai bine de un sfert din banii alocați de la bugetul de stat (!). Contactat de Ziarul NAȚIONAL, primarul Gheorghe Vacarciuc ne-a explicat că era nevoie urgentă de o mașină care să facă față drumurilor proaste din localitate.
Tot cu mașini noi, de la companiile concernului „Daac”, s-au ales anul acesta și primăriile satului Gura Galbenei, raionul Cimișlia („Skoda Octavia” de 240 de mii de lei), și orașului Ungheni („Dacia Logan” de 185 de mii de lei ), dar și consiliile raionale din Dondușeni (două mașini a câte 170 de mii și 189 de mii) și Ștefan Vodă („Skoda Octavia” de 267 de mii de lei).
Mașina aleșilor
Din cele 35 de licitații organizate anul acesta de instituții de stat pentru procurarea mijloacelor de transport, 13 au fost câștigate de companii din cadrul concernului „Daac-Hermes”. Cifra licitațiilor câștigate de această companie anul trecut este și mai impresionantă. Pentru „Skodele”, „Daciile” și„Ford”-urile lui Vasile Chirtoca, instituțiile de stat au plătit peste 21 de milioane de lei.
Reprezentanții altor operatori care participă la licitațiile organizate de instituțiile de stat susțin că, în cereri, indicii tehnici sunt atât de amănunțit descriși, încât aceștia corespund doar anumitor modele de o anumită marcă.
„Practic, autorii licitației știu deja ce mașină vor și în cererea lor o descriu fără a-i da numele”, ne dezvăluie managerul unui salon auto, care a cerut să îi păstrăm anonimatul.
Ce mașini au cumpărat în 2013 instituțiile de stat la licitații publice
„Skoda Superb”
Consiliul raional Sângerei –preț 405 mii de lei
Consiliul raional Râșcani – preț 342 de mii de lei
„Toyota Camri”
Consiliul raional Călărași – preț 396 de mii de lei
Inspectoratul Ecologic de Stat – preț 389 de mii de lei
„Dacia Duster”
Primăria s. Javgur, raionul Cimișlia – preț 227 de mii de lei
„Dacia Logan”
Primăria orașului Ungheni – preț 185 de mii de lei
„Niva”
Serviciul special pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice – două mașini care au costat împreună 450 de mii de lei
„Opel Astra”
Judecătoria Sângerei – preț 204 mii de lei
„Mercedes Sprinter”
Direcția generală raională învățământ, tineret și sport Orhei – preț 340 de mii de lei
Banca Națională și-a cumpărat bărci
Pe lângă mașini, microbuze și autobuze, instituțiile de stat cumpără și mijloace de transport mai puțin obișnuite.
Anul trecut, Banca Națională a Moldovei a cumpărat la licitație bărci de 59 de mii de lei. Potrivit Secției de achiziții din cadrul instituției, acestea au fost cumpărate pentru casa de odihnă a BNM de la Molovata Nouă.
Tot anul trecut, Clubul Sportiv Central al Armatei Naționalea cumpărat o motocicletă sportivă de o sută de mii de lei.
„Skode” și pentru poliție
Proaspăt înființatul Inspectorat Național de Patrulare a optat tot pentru mașini de marca „Skoda”. Anul acesta, Ministerul Afacerilor Interne a cumpărat 90 de mașini „Skoda Rapid”, care costă aproape 200 de mii de lei fiecare. Achiziția a fost făcută din banii statului, dar cheltuielile de dotare a automobilelor cu tehnică au fost acoperite de Guvernul SUA.
Guvernanți cu cele mai scumpe mașini
Cei mai mulți bani a cheltuit statul pentru mașinile de serviciu ale primelor persoane în stat. Anul trecut, doar pentru automobilele președintelui republicii, premierului și a președintelui Parlamentului s-au plătit 4,8 milioane de lei. Noile „Mercedes”-uri costă circa 1,7 milioane de lei fiecare și au fost procurate de Serviciul Protecție și Pază de Stat, care a explicat că vechile mașini de serviciu ale acestor demnitari au peste zece ani și nu mai sunt suficient de sigure.
Primarii din Italia au renunțat la mașini de lux
Criza economică din Italia l-a determinat pe premierul italian Enrico Lettasă interzică orice achiziţii sau închirieri de maşini noi în administraţia publică.
Decizia vine după un recensământ al tuturor maşinilordeţinutede ministere şi alte instituţii care a concluzionat că prea mulţi bani se duc pe „mofturi”.
Acum, angajaţii publici italieni sunt puși în situația să îşi împartă maşinile sau să folosească transportul în comun.
Noul primar al Romei, Ignazio Marino, s-a conformat noilor reguli: se deplasează pe străzile metropolei doar cu bicicleta.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Decizie controversată a CNI: Un fost primar și-a angaja...
Fostul primar al orașului Orhei și actualul șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei, Vitalie Colun, a admis două situații de conflict de interese, ambele constatate de Comisia Naționalăde Integritate (CNI), însă a rămas nepedepsit. Fostul ales local a închiriat mașina fratelui său și l-a angajat ca șofer pe tatăl său. CNI a constatat conflictul, dar a clasat cauza, întrucât a luat expirarea contractelor drept o «soluționare» a situației de conflict de interese. Experta anticorupție Mariana Kalughin spune însă că hotărârea este confuză, deoarece un conflict constatat nu poate fi considerat soluționat, iar fostul primar ar trebui penalizat, în opinia sa, pentru abuz în serviciu.
Cazul Silviei Volosatâi, măr al discordiei între conduc...
Cazul Silviei Volosatâi, șefa Direcției Construcții Capitale a Ministerului Sănătății, acuzată că nu și-a declarat toate averile, a devenit motiv de dispută între vicepreședintele și președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Într-o declarație pentru Ziarul de Gardă, vicepreședintele Victor Strătilă îl acuză pe președintele Anatolie Donciu că ar fi scos din actul de constatare votat de Comisie două puncte, și anume cele care prevedeau ca actul să fie trimis Băncii Naționale și Centrului Național Anticorupție (CNA). Astfel, în opinia vicepreședintelui, Donciu ar fi comis ”fals în acte”.
Conflictul de interese admis de Gheorghe Duca a fost co...
Instanţa de apel a decis că preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Gheorghe Duca, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste 100 de hectare de teren, un bloc administrativ şi o cafenea. Decizia instanţei de apel vine după ce, cu doi ani în urmă, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că oficialul nu şi-a declarat interesele personale în acest caz, dar nici nu a soluţionat conflictul de interese în termen de trei zile, aşa cum prevedea legea. Atunci, Gheorghe Duca a atacat în judecată actul CNI, însă a pierdut cauza.
Conflict de interese la primăria Horodişte?
De aproape doi ani, primăria comunei Horodişte din raionul Rezina este condusă de soţii Dorel şi Vera Iurcu. În timp ce unii specialişti confirmă existenţa unui conflict de interese în această primărie, alţii consideră, însă, că situaţia creată în localitatea respectivă nu încalcă nici o prevedere legală.
Ministrul Mediului a acordat bani din Fondul Ecologic c...
Ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, în calitate de președinte al Consiliului de administrare al Fondului Ecologic Național (FEN), a alocat 313 700 lei în anii 2012 și 2013 postului de radio "Vocea Basarabiei", care este fondat de colegul său de partid, Valeriu Saharneanu. Ultimul este unul dintre fondatorii SRL ”Emico”, care deține licența de emisie. Ambii au făcut parte din Partidul Liberal, iar acum - din Partidul Liberal Reformator.
Cu 3 ani întârziere, ședințele de judecată sunt înregis...
Ședințele instanțelor de judecată din toată țara sunt, în sfârșit, înregistrate audio, așa cum prevăd mai multe legi, inclusiv Codurile de Procedură Penală și Civilă. Acest lucru trebuia făcut nu mai târziu de începutul anului 2011. Poate că nici astăzi indicatorul de 100% nu ar fi fost atins dacă nu ar fi fost aplicate sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu s-au asigurat că ședințele pe care le conduc sunt înregistrate audio. Ultimele mustrări sau avertismente pentru neînregistrarea ședințelor au fost aplicate de Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la sfârșitul lunii martie.
