Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat la 1 octombrie 2015 existența unui conflict de interese, nu va fi sancționat, deoarece Curtea de Apel Chișinău a anulat actul de constatare al CNI. Comisia a stabilit că funcționarul ar fi trebuit să-și declare interesul personal atunci când a semnat un certificat de urbanism obținut de un agent economic din Chișinău, bazat pe un plan semnat și de soția sa, care este specialist în cadrul secției arhitectură.
Victor Reznic, şeful Inspectoratului Fiscal (IFS) din Ungheni, deține ilegal funcția publică în același timp cu mandatul de consilier raional. Acest fapt l-a confirmat, după Comisia Națională de Integritate (CNI), Curtea de Apel Chișinău, care a decis că funcționarul se află în incompatibilitate de funcții.
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de două ori în acest an de către Comisia Națională de Integritate (CNI) și în ambele cazuri a rămas nesancționat, chiar dacă s-a constatat situația de conflict de interese. Primarul a semnat decizia prin care soția sa a fost angajată directoare a grădiniței din localitate, în urma unui concurs public.
Primarul satului Mașcăuți, raionul Criuleni, Valeriu Carțîn, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în anul 2012, când a semnat două acte în privința soției sale, care deține funcția de director al Liceului „Ion Sârbu” din localitate. Este constatarea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care a examinat cazul lui Valeriu Carțîn în ședința din 16 iunie 2016. Cu toate acestea, CNI nu a transmis dosarul la CNA pentru a aplica o sancțiune în conformitate cu Codul Contravențional, ci a clasat cazul.
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.
Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.
Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, se află în incompatibilitate de funcții, deoarece deține și un mandat de consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. Recent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Igor Moraru nu și-a soluționat incompatibilitatea în termen de o lună, așa cum prevede legea. În consecință, el ar putea fi demis din funcția de vicepretor.
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, este verificat în prezent de Comisia Națională de Integritate (CNI), care îl suspectează că a admis un conflict de interese atunci când a dat un teren din proprietate publică în arendă soacrei sale. Primarul afirmă, la rândul său, că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) continuă practica de a aplica standarde duble. Astfel, pentru două incompatibilităţi de funcţii, prima admisă de şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Edineţ şi a doua de şeful-adjunct al IFS Ştefan Vodă, membrii comisiei au emis două decizii diferite, deşi situaţiile sunt similare. Ambii funcţionari sunt concomitent şi consilieri locali.
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre cum evoluează cercetările în dosarele ce vizează devalizarea celor trei bănci din Republica Moldova, precum și despre dosarul fostului premier, Vlad Filat. El a explicat poziția procuraturii privind examinarea în ședințe închise a acestui dosar.
