Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 milliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat legile cu privire la reformarea sectorului de integritate, iar la 30 iulie acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Astfel, la 1 august intră în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost armonizate alte norme referitoare la sectorul de integritate.
Petru Tofan, procurorul raionului Ștefan Vodă, deține în prezent trei apartamente: unul în orașul Ștefan Vodă și două la Chișinău. El are 4 copii și conduce procuratura raională din anul 2005. Un apartament i-a fost repartizat de către Consiliul Raional Ștefan-Vodă, iar altele două le-a cumpărat, în baza unor contracte de investiții, cu banii părinților săi, care au vândut proprietăți la Florești și în capitală. Procurorul spune că are toate contractele și poate justifica orice achiziție, menționând că numai datorită părinților săi are locuință.
În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
Primarul comunei Ciripcău din raionul Floreşti şi-a angajat cumnata (soţia fratelui) în funcţia de directoare a grădiniţei din localitate. Pe fratele său însă îl angajase mai înainte în calitate de paznic al instituţiei preşcolare. Mihail Donos spune că nu ţine cont de buchea legii atunci când vine vorba să apere interesele tinerei generaţii.
Președintele Judecătoriei raionului Cantemir, Tudor Berdilă, și-a achizționat anul trecut un automobil în valoare de aproape 400 de mii de lei (aproximativ 18 000 euro), sumă care îi depășește de două ori veniturile oficiale din salariul de magistrat. Solicitat de Moldova Curată, judecătorul s-a arătat indignat de faptul că ne interesăm de sursa din care a reușit să își cumpere BMW-ul fabricat în 2008, menționând că există probleme mai importante pe care ar trebui să le abordeze presa.
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege.
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.
Noua Lege privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai, 2016, nu clarifică pe deplin modul în care trebuie să decurgă procesul de planificare, afirmă președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), Olesea Stamate, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. Potrivit ei, situația privind planificarea achizițiilor a rămas defectuoasă, la fel ca și în legea precedentă, fapt ce oferă mai puține posibilități pentru societate să monitorizeze gestionarea banilor publici și eficiență redusă la cheltuirea resurselor bugetare.
