Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală anul trecut
În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Potrivit procurorului, cauzele penale se referă la infracțiuni comise la înstrăinarea bunurilor, darea în arendă sau locațiune a terenurilor sau spațiilor, emiterea de acte false, achiziționarea bunurilor și serviciilor. De asemenea, 5 cauze penale au fost pornite pentru fals în declararea veniturilor și proprietăților. Din totalul cauzelor pornite, 14 au fost trimise în instanța de judecată și vizează 10 primari, doi președinți de consilii raionale și doi consilieri locali. Alte 15 cauze penale au fost clasate.
„Totuși, aceste cifre sunt relative, deoarece Codul de Procedură Penală permite procurorului general să atribuie competențele de investigare a acestor infracțiuni, care țin de fapt, de competența CNA, și procuraturilor teritoriale. Deci nu este exclus că și în teritoriu există cauze penale în care fie a fost începută urmărirea penală, fie au fost pronunțate deja decizii de către instanțele de judecată”, a spus Mihai Ivanov.
Procurorul a enumerat câteva dificultăți în investigarea și penalizarea infracțiunilor legate de activitatea administrației publice. Printre acestea ar fi prevederile confuze din legislație referitoare la statutul consilierilor locali, dar și imposibilitatea stabilirii răspundrii colegiale a acestora. „De cele mai dese ori, atuci când vrem să identificăm și să stabilim existența unui interes material sau de alt tip al unui consilier sau grup de consilieri la adoptarea unei decizii, de exemplu, de înstrăinare a unui bun în favoarea unei rude sau coleg de partid, noi nu putem stabili cine și cum a votat. La ședința Consiliului local este întocmit un proces-verbal, unde scrie doar numărul de voturi pro și contra. Respectiv, când purcedem la audieri ca să aflăm cine și cum a votat, este imposibil de stabilit și asta duce, de fapt, la imposibilitatea stabilirii vinovăției persoanei. Din câte știu, există deja un proiect de lege care prevede că pe viitor în procesele-verbale să fie scris clar, după nume, cine și cum a votat”, a spus Mihai Ivanov.
Cât privește tragerea la răspundere pentru infracțiuni legate de situația de conflict de interese, și aici procurorul spune că în instanță este dificil de dovedit că angajarea unei rude, de exemplu, a adus prejudicii concrete unei persoane fizice și juridice sau interesului public.
Jurnaliștii așteaptă o reacție fermă a autorităților la investigațiile privind integritatea persoanelor cu funcții publice
Și Lilia Zaharia, reporter al portalului Moldova Curată, autoare de investigații privind integritatea aleșilor locali, a declarat la masa rotundă că, la fel ca în cazul procurorilor, munca jurnaliștilor se dovedește a fi, de multe ori, zadarnică, întrucât instituțiile abilitate cu sancționarea conflictelor de interese interpretează legile diferit sau aplică practici neuniforme. Ea a dat exemple în care Comisia Națională de Integritate a clasat, fără să sancționeze, cazurile mai multor primari care își angajaseră rudele în primării. De asemenea, Lilia Zaharia a menționat și faptul că Centrul Național Anticorupție refuză, de multe ori, să aplice amenzi persoanelor cu funcții publice pentru conflicte de interese, invocând exprirarea termenului de prescpripție, care este de 3 luni. CNA consideră că acest termen trebuie calculat din momentul survenirii situației de conflict de interese, în timp ce CNI susține că acesta ar trebui calculat din data constatării.
În cadrul proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a completat baza de date www.interese.md cu noi informații referitoare la primari și președinți de raioane, inclusiv prin intermediul materialelor jurnalistice. În ultimele 10 luni jurnaliști din diferite zone ale Republicii Moldova au identificat și investigat cazuri de conflicte de interese în care se află aleșii locali. „La o parte din aceste articole s-a reacționat. CNI a inițiat controale și a constatat încălcări de lege, asta chiar dacă nu suntem foarte mulțumiți de punctele finale puse de comisie, care, de exemplu, constată încălcarea, dar clasează cazul, fără să sancționeze, considerând că a fost soluționat cazul prin diferite metode post-factum. În pofida acestor fapte, eu consider că e o realizare, cel puțin un început. Cred că am ajutat și CNI și cred că mai multă lume a înțeles care sunt competențele Comisiei. Prin aceste articole, mai multă lume a fost informată despre exigențele la care aleșii locali trebuie să corespundă”, a declarat Mariana Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.
Participanții la masa rotundă și-au exprimat speranța că noua structură care va fi creată în curând în locul actualei CNI, ca urmare a procesului de reformare, va fi mai eficientă în verificarea și penalizarea cazurilor de conflicte de interese, incompatibilităților și nedeclarare a veniturilor și averilor persoanelor cu funcții publice.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pentru cine votăm la alegeri? Igor Dodon: Moldov(e)an s...
Igor Dodon este candidatul „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM) înregistrat de CEC cu nr. 8 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. Activează în perioada anilor 1997–2001 la Bursa de Valori a Moldovei, în 2001–2005 — preşedinte, membru al Consiliului de directori, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, în 2002–2005 — preşedinte, membru al Comitetului de bursă, Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei S.R.L. În perioada anilor 2005–2006 a ocupat funcția de viceministru al Economiei şi Comerţului, 2006–2008 — ministru al Economiei şi Comerţului, 2008–2009 — prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Comerţului. Între anii 2009–2011 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, fracţiunea PCRM, iar din 2011este deputat, fracţiunea PSRM[1].
Olesea Stamate: ”Un control public este întotdeauna cel...
Procesul de achiziții publice trebuie să devină mai transparent, cu acces liber al publicului la mai multe documente din dosarul de achiziții, este de părere preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate. Ea a explicat, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, care sunt noutățile Legii cu privire la achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. În acest context, experta a subliniat importanță transparentizării acestui proces, de la inițiere, până la finalizare.
Conflicte de interse soluționate prin divorț: o inițiat...
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.
Zubco scapă de amenda Comisiei Naționale de Integritate
Fostul procuror general, Valeriu Zubco, a fost absolvit de obligația de a achita amenda în valoare de 6 000 de lei pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească. Judecătoria sectorului Râșcani a dispus anularea hotărârii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) prin care aceasta l-a amendat pe Zubco pentru conflictul de interese depistat în cazul Pădurea Domnească. Magistrații care au examinat contestația depusă de Zubco au ajuns la concluzia că fostul procuror nu era obligat să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că Gheorghe Crețu este bănuit că l-ar fi omorât pe Sorin Paciu, atâta timp cât asupra judecătorului Curții de Apel Chișinău nu exista o bănuială rezonabilă. De asemenea, cred judecătorii Judecătoriei Râșcani, Zubco nu era obligat nici să anunțe Parlamentul despre incidentul de la vânătoare, întrucât Procuratura Generală este o instituție autonomă. Astfel, potrivit instanței, CNI și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Contactat de portalul Moldova Curată, Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat că nu poate comenta decizia instanței, chiar dacă nu este de acord cu aceasta. „Noi am contestat decizia judecătoriei Râșcani la Curtea de Apel Chișinău. În rest, nu pot comenta decizia instanței, pentru că ea are valoare de lege”, a declarat Donciu, precizând că CNI s-a condus de prevederile legale atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Amintim că, la 21 martie curent, CNI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către ex-procurorul general Valeriu Zubco, participant la vânătoarea din Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească", care s-a soldat cu decesul lui Sorin Paciu. Comisia a dispus atunci amendarea lui Zubco cu 6000 de lei. Fostul demnitar a contestat însă actul în instanță.
Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
Președintele raionului Cantemir: două apartamente în Ch...
Raionul Cantemir, care are o populație de 63 de mii de locuitori, este condus din acest an de un democrat. Andrei Ciobanu nu a fost însă departe de o funcție de conducere nici pânâ atunci, întrucât din anul 2011 a fost vicepreședinte al raionului. La 23 iulie 2015 el a fost ales cu scandal.