ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă referitoare la averile, conflictele de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Legea veche stabilea că un control putea fi iniţiat de către Comisie din oficiu ori la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate. De asemenea, actul legislativ mai stipula că acest control din oficiu putea fi început şi ca „urmare a publicaţiilor din mass-media”. „Se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”, se mai spunea în lege.
O prevedere similară se conţinea şi în proiectul Legii privind declararea averii şi intereselor personale. În procesul de examinare în Parlament, deputatul Ştefan Creangă a propus însă excluderea acestei prevederi, astfel că inspectorii de integritate nu vor mai fi obligaţi de lege să iniţieze controale în baza articolelor din presă.
Prevederi interpretabile
Acum legea stabileşte că autoritatea „efectuează controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. În lege mai este stipulat că un control din oficiu „se iniţiază la sesizarea preşedintelui ori a vicepreşedintelui Autorităţii sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este iniţiat în baza unor informaţii publice”.
În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), expresia „informaţii publice” este una care lasă loc de interpretări, deoarece până în prezent CNI era obligată să se autosesizeze din materiale jurnalistice. Acum, va fi lăsat la discreţia ANI să decidă iniţierea controalelor din materiale din presă. Anatolie Donciu recunoaşte că pe parcursul activităţii CNI mass-media a avut un rol important în descoperirea conflictelor de interese admise de subiecţii declarării, dar şi în comunicarea către public a cazurilor concrete de averi nejustificate acumulate de mai multe persoane cu funcţii de răspundere. Potrivit CNI, circa o treime din cazurile examinate până acum de instituţie au avut la bază materiale jurnalistice.
Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că potrivit noilor prevederi, jurnalistul sau publicaţia va trebui să sesizeze ANI de fiecare dată când va dori ca instituţia să verifice dacă un subiect al declarării ar fi admis abateri atunci când şi-a declarat averea sau interesele personale.
În noul act legislativ este specificat că sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut stabilite de Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.
Fobie de presă
Tot în lectura a doua a mai fost modificată o prevedere legată de presă. Pe lângă conducere, ANI va mai avea în structura sa şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie declarau anterior că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
