Profil candidat: Grigorii Uzun
Integritatea în activitatea politică
Grigorii Uzun, numărul 37 în lista de candidați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, are 32 de ani și este originar din orașul Vulcănești.
Într-o emisiune de la postul public de televiziune din UTA Găgăuzia, Uzun declara că, pe când avea 13 ani, în 1999, s-a mutat cu traiul în Federația Rusă, unde părinții săi se aflau la muncă. Acolo a terminat școala, iar ulterior Universitatea tehnică de stat din orașul Omsk. Deși a devenit inginer petrolist, Uzun spune că nu a lucrat în industria petrolieră, ci a revenit în orașul în care locuiau părinții săi, dezvoltând împreună o afacere în domeniul transporturilor.
Ulterior Grigorii Uzun a revenit în R. Moldova, iar la alegerile prezidențiale din 2016 a fost „persoană de încredere” a concurentului electoral Igor Dodon, în acel moment lider al PSRM. În ianuarie 2017, Grigorii Uzun a devenit deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), după ce a fost ales pe circumscripția Vulcănești. Deși este inginer de profesie, Uzun deține funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate, protecție socială, familie și muncă din cadrul APG.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform informațiilor din declarația cu privire la venituri și proprietăți depusă în decembrie 2018 la Comisia Electorală Centrală, Grigorii Uzun a avut, în ultimii doi ani, venituri de 38,5 milioane de ruble rusești. Banii, care la cursul valutar din februarie 2019 reprezintă echivalentul a 10 milioane de lei moldovenești, au fost câștigați, declară Uzun, din activitatea de întreprinzător, prin intermediul firmei „Uzun Grigorii Vladimirovici” din Federația Rusă. Tot în Rusia Grigorii Uzun declară că deține un apartament de 77 m.p. cumpărat în 2011 cu 1,75 milioane ruble (450 mii lei).
Deputatul socialist din APG a indicat, la capitolul bunuri mobile din declarație, șase camioane „Kamaz” care valorează, împreună, peste 21 de milioane de ruble rusești (5,4 milioane lei). Totodată, Uzun a trecut în declarația de avere și două mașini de teren: o Toyota Hilux cu o valoare de 1,65 milioane ruble (427 mii lei) și o Toyota Land Cruiser cumpărată nouă, în 2017, cu 1,44 milioane lei.
Conform datelor Agenției Servicii Publice, Uzun nu figurează în calitate de fondator sau administrator la vreo firmă înregistrată în R. Moldova. Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun a declarat că nici firma din Federația Rusă deja nu mai activează și, respectiv, nu-i mai aduce niciun venit.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În ianuarie 2019, Grigorii Uzun a fost implicat într-o încăierare în urma căreia mai mulți consilieri locali de la Vulcănești i-au cerut să demisioneze din funcția de deputat în APG. Aleșii locali i-au cerut președintelui APG și președintei PSRM, Zinaida Greceanîi, să atragă atenția asupra incidentului petrecut de Bobotează și să aplice „cele mai dure măsuri disciplinare” în privința deputatului în APG și candidatului la funcția de deputat în parlamentul R. Moldova, Grigorii Uzun. Bătaia, la care ar fi participat mai multe persoane, a avut loc pe 19 ianuarie, de Bobotează, pe malul unui lac din Vulcănești. De cealaltă parte, Uzun, dar și reprezentanții Partidul Socialiștilor, susțin că deputatul din APG a fost o victimă în acea încăierare și că, pe malul lacului, ar fi avut loc o „provocare” pusă la cale de adversarii politici ai socialiștilor.
Contactat de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat, Grigorii Uzun spune că, de Bobotează, ar fi avut loc o încercare de a-l omorî și că a scris o plângere la poliție. „A început o bătaie între oameni. Eu am încercat să-i liniștesc. Apoi o mașină m-a lovit pe mine și pe alți câțiva oameni. Eu singur, în calitate de deputat în APG, am solicitat să mi se spună dacă este vreo plângere pe numele meu, dacă am vreun statut sau nu. Deocamdată nu am primit niciun răspuns oficial”, afirmă Grigorii Uzun.
Snejana Tucan, ofițer de presă al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, ne-a comunicat că, pe acest caz a fost înregistrată o plângere și că „pe faptul adresării a fost inițiată urmărirea penală în baza articolului 152, aliniat 2, Cod Penal al R. Moldova” – „Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”. Tucan nu a putut însă să ne spună cine și ce statut are în cadrul urmării penale și la ce etapă se află ancheta.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Şt...
Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.
Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI
În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).
Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...
Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.
Acasă soţ şi soţie, la primărie angajator şi angajată
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
Confirmat de CNI: achiziții contrare legii la Primăria...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, ar putea fi amedată de către CNA pentru admiterea situației de conflict de interese de 6 ori, adică de fiecare dată când întreprindere agricolă în care ea deține cote-părți a câștigat licitații organizate de Primărie. Acest caz a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în urma publicării unui articol pe Moldova Curată. La ședința din 30 iunie CNI a stabilit că Valentina Nadulișneac ar fi trebuit să declare, în termen de 3 zile, așa cum prevede legea, interesul său personal legat de încheierea acestor tranzacții.