Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
În preajma alegerilor, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole de analiză semnate de Victor Ciobanu despre candidații la funcția de președinte. Inițiativa este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate. Primul candidat analizat este liderul PDM, Marian Lupu, primul înregistrat odicial în cursa electorală.
Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcţionari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec deţin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca şi Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declaraţiile de avere.
Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.
În timp ce conducerea Partidului Democrat din Moldova anunţă că echipa a reuşit să strângă într-un timp record numărul necesar de semnături pentru susţinerea candidatului Marian Lupu în scrutinul prezidenţial, angajaţii unei instituţii publice din Cahul divulgă detalii curioase despre modul în care formaţiunea a colectat semnăturile. Câţiva angajaţi ai Fabricii de Brânzeturi din Cahul spun că în ziua în care PDM a luat listele de subscripţie de la Comisia Electorală Centrală, la Fabrică a fost convocată o adunare a lucrătorilor. Oamenilor li s-a spus să aducă, obligatoriu, buletinele de identitate.
Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.
Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.
Consiliul de Integritate (CI), care va alege președintele și vice-președintele viitoarei Autorități Naționale de Integritate (ANI), are încă un membru desemnat. Este vorba despre președintele Consililui Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, numit în această funcție de instituția pe care o conduce, la ședința din 6 septembrie 2016.
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
Primele 3000 de declarații de avere și de interese pentru anul 2015 vor fi publicate săptămâna aceasta pe portalul Comisiei Naționale de Integritate, promite administratorul firmei care a câștigat licitația pentru procesarea declarațiilor, Dorin Grițcan. Potrivit lui, primele vor fi publicate declarațiile a 1500 de demnitari și funcționari publici.
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
