Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie, a vorbit în cadrul unui interviu pentru portalul „Moldova Curată” despre dosarul deputatului liberal-democrat Nicolae Juravschi şi cel al parlamentarului comunist Grigore Petrenco, ambii urmăriţi penal pentru fals în declaraţia de avere. Omul legii a explicat de ce Nicolae Juravschi a scăpat basma curată, iar Grigore Petrenco este chemat în continuare la Procuratură ca să ofere explicaţii. Interviul integral îl puteţi citi AICI.
Preşedintele raionului Dubăsari şi primarul satului Coşniţa sunt în proces de judecată, miza fiind Centrul de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia”, care este întreprindere municipală. Ei se acuză reciproc că ar avea interese personale legate de Centru. Între timp, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat şi un conflict de interese la această tabără.
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
De trei ani, vicepreşedintele raionului Cimişlia, Gheorghe Netedu, face parte din conducerea a două instituţii: una publică, în cadrul Consiliului raional Cimişlia, şi alta de administrator al firmei care îi aparține. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul ar fi trebuit să renunţe la una din aceste funcţii, întrucât ele sunt incompatibile. Gheorghe Netedu susţine că va ataca în judecată actul CNI.
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
La începutul acestui an, şefa Direcţiei Finanţe a Consiliului Raional (CR) Cahul și-a angajat fiica în structura pe care o conducea, iar a doua zi s-a transferat într-o altă direcție. Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu a văzut un conflict de interese în această situație, argumentând că mama a soluţionat conflictul, transferându-se în altă funcţie. Experţii anticorupție susţin însă că CNI a luat o decizie incorectă, întrucât este vădit interesul de a promova o rudă într-o funcție publică și, în plus, a fost încălcat și Codul Muncii.
Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri.
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, spune, într-un interviu pentru Moldova Curată, că în perioada celor două mandate ale sale, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei au fost bănuiţi de comiterea actelor de corupţie, însă nu au ajuns să fie condamnați. Chirtoacă afirmă că și în prezent în instituția pe care o conduce există funcţionari care îşi văd mai mult de interesele personale, decât de cele profesionale.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) este acuzat de membrii acesteia că ar fi semnat o decizie de sistare a examinării unei petiţii în care erau vizaţi 11 angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), fără ca decizia să fi fost discutată cu membrii CNI. Anatolie Donciu susţine însă că a luat o astfel de decizie, deoarece petiţionarul ar fi pus date incorecte în sesizare. Reclamaţia celor patru membri ai CNI a ajuns în Parlament.
Reprezentanta Republicii Moldova la GRECO (Grupul statelor contra corupţiei), un Comitet de monitorizare al Consiliului Europei instituit în baza unui acord parţial şi lărgit, anunţă că activitatea Comisiei Naţionale de Integritate va fi supusă unei prime evaluări internaţionale în anul 2015 în cadrul celei de-a patra runde de evaluare GRECO. Cornelia Vicleanschi crede că disensiunile apărute între membrii Comisiei se explică prin lacunele din legislaţia care reglementează activitatea instituţiei, iar GRECO ar putea interveni cu anumite recomandări de natură să le elimine.
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
Zeci de terenuri pentru construcții au ajuns în ultimii ani din proprietate publică în proprietate privată prin intermediul unor scheme frauduloase sprijinite de funcționari din Primăria Chișinău, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014, reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:
