Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu a ajuns la Curtea de Apel Bălți
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Câștig de cauză în prima instanță
În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați.
Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.
„Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”
Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu.
Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică.
Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.
Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.
Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.
Alte acțiuni de regres
La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
ALEGERI LOCALE, TURUL DOI: candidați și interese
În turul doi al alegerilor locale, care se va desfășura pe 3 noiembrie 2019, au acces și unii candidați care au la activ conflicte de interese recunoscute de autoritatea de profil. În unele orașe sunt pretendenți care, anterior, ocupând funcții publice, au încheiat contracte de achiziții cu firmele familiei sau au comis alte fapte calificate ulterior drept conflicte de interese. Majoritatea dintre ei nu au fost sancționați din cauza expirării termenului de prescripție.
Doi lideri sindicali din agricultură au fost condamnați...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, și adjunctul său Sergiu Boța au fost condamnați la 8 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, fiind declarați vinovați de delapidarea averii străine (art. 191 CP). Sentința motivată a fost pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la 15 martie 2019. Cu toate acestea, condamnații nu sunt în penitenciar, iar unul dintre ei este dat în urmărire. Cea care ar fi trebuit să execute decizia de a-i trimite pe condamnați în închisoare este Judecătoria Chișinău. Instanța însă nu a răspuns la solicitarea de informații, expediată de Moldova Curată.
Viceprimarul satului Hârbovăț, moşier cu averi nedeclar...
Deține două case de locuit şi câteva zeci de terenuri agricole, însă nu a declarat acest lucru. Ivan Vrabie, viceprimarul satului Hârbovăţ din raionul Anenii-Noi, nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2013 faptul că este titularul acestor bunuri imobile, menţionând doar venitul pe care l-a obţinut în acel an. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceprimarul a omis din declaraţia de avere mai multe bunuri. Comisia a suspendat controlul urmând ca dosarul să fie expediat Procuraturii Generale. Ivan Vrabie ar putea fi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătoreșt...
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
