Apel Public: Organizaţiile societăţii civile sunt îngrijorate de modul de numire şi promovare al unor judecătorilor

8 februarie 2016

Semnatarii susţin că deciziile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la numirea în funcţie şi promovarea unor judecători, adoptate în şedinţa din 26 ianuarie 2016, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor meritocraţiei şi integrităţii.

Legea cu privire la statutul judecătorului prevede că procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător se desfăşoară potrivit unor criterii bazate pe merit, ţinând seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa candidaţilor.

La 26 ianuarie 2016, CSM a examinat în şedinţă mai multe concursuri care se refereau la numirea sau promovarea judecătorilor. Semnatarii îşi exprimă nedumerirea cu privire la modalitatea desfăşurării a trei concursuri organizate de CSM, detaliile cărora sunt explicate mai jos, şi îngrijorarea că CSM nu propune spre numire şi promovare Parlamentului şi, respectiv, Preşedintelui Republicii Moldova cei mai buni candidaţi.

1.       La 28 aprilie 2015, CSM a anunţat un concurs pentru suplinirea funcţiei vacante de vice-preşedinte al CSJ, Preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ. Ulterior, la 23 iunie 2015, CSM a anunţat un nou concurs, pe motiv că pentru concursul precedent nu a depus actele niciun candidat. La 11 august 2015, din acelaşi motiv, CSM a anunţat a treia oară acelaşi concurs. La acest concurs s-a înscris un singur candidat, dna Tatiana RĂDUCANU (judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), detaşat la CSM). În cadrul şedinţei din 26 ianuarie 2016, CSM a constatat eşuarea concursului anunţat, deoarece dna Răducanu nu a întrunit numărul necesar de voturi (4 voturi „pro” şi 6 voturi „contra”). Astfel, s-a anunţat un nou concurs pentru suplinirea postului administrativ.

Adoptarea soluţiei CSM în acest caz nu este clară, în condiţiile în care dna Răducanu a fost unicul candidat într-un concurs care a fost anunţat de trei ori, iar experienţa ei profesională este vastă şi notorie. Mai mult, în acest caz nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârii (şapte), iar doi membri ai CSM nu au participat la vot din motive obiective. Respectiv, desfăşurarea concursului urma să fie amânată pentru o altă şedinţă a CSM, decât respingerea candidatului şi anunţarea unui nou concurs. Astfel, se pare că s-au creat condiţii artificiale de respingere a unui candidat eligibil pentru funcţia de vice-preşedinte al CSJ.

2.       La concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător al CSJ au participat şase candidaţi. CSM a decis să propună Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător la CSJ a dnei Mariana PITIC (judecător la Judecătoria sect. Centru (mun. Chişinău)), căreia Colegiul de selecţie şi cariera judecătorilor i-a acordat 82 puncte. La acest concurs au mai participat următorii candidaţi: Domnica MANOLE, judecător la Curtea de Apel Chişinău, cu o experienţă în funcţia de judecător de 25 ani şi evaluată cu 100 puncte; Grigore ŞIŞCANU, judecător la judecătoria Nisporeni, cu o experienţă în funcţia de judecător de 36 ani şi evaluat cu 86 puncte; Zinaida TALPALARU, judecător în Judecătoria Comercială de Circumscripţie, cu o experienţă în funcţia de judecător de 18 ani şi evaluată cu 80 puncte; Viorica PUICĂ judecător în judecătoria Botanica (mun. Chişinău), cu o experienţă în funcţia de judecător de 13 ani şi evaluată cu 80 puncte; şi Mihail DIACONU, judecător la Judecătoria Buiucani (mun. Chişinău), cu o experienţă în funcţia de judecător de 11 ani şi evaluat cu 70 puncte. În cadrul interviului desfăşurat în cadrul şedinţei CSM, s-a confirmat că dna PITIC are o experienţă profesională în funcţia de judecător de 4 ani şi o experienţă în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) de peste 3 ani. În şedinţa CSM s-a m-ai stabilit că dna Pitic a încălcat anterior Codul de etică al judecătorilor, deşi nu a recunoscut acest fapt în cadrul interviului, şi, din motive necunoscute, nu a examinat dosare în cadrul judecătoriei sect. Centru mun. Chişinău în perioada septembrie 2015 (sfârşitul mandatului la INJ) - ianuarie 2016 (interviul pentru funcţia de judecător la CSJ).

În acest caz, având în vedere faptul că CSM a selectat şi propus spre promovare la CSJ un judecător care nu a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecţie şi cariera judecătorilor şi care avea cea mai mică experienţă în funcţia de judecător dintre toţi candidaţii, CSM trebuie să explice de ce a propus anume acest candidat pentru promovare la instanţa supremă din ţară. Anterior, în cel puţin patru cazuri, CSM a propus Parlamentului numirea în funcţia de judecător la CSJ a unor candidaţi cu un punctaj mai mic sau chiar cel mai mic, fără a-şi motiva propunerea (Oleg STERNIOALĂ - Hotărârea CSM nr. 81/3 din 28 ianuarie 2014, Ion GUZUN - Hotărârea CSM nr. 124/4 din 4 februarie 2014, Petru MORARU şi Nadejda TOMA - Hotărârea CSM nr. 550/19 din 1 iulie 2014). În anul 2015, nici un judecător nu a fost promovat la CSJ.

3.       În cadrul aceleiaşi şedinţe din 26 ianuarie 2016, CSM a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător în Judecătoria Centru (mun. Chişinău) a dnei Lucia BAGRIN şi numirea în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Comrat pe un termen de 4 ani a dlui Serghei GUBENCO. Anterior, Preşedintele Republicii Moldova a refuzat numirea în funcţia de judecător a dnei BAGRIN şi promovarea dlui GUBENCO în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. În aceste două cazuri s-a invocat existenţa unor elemente ale factorilor de risc şi necorespunderii unor criterii obligatorii pentru accederea în funcţia de judecător.^[1]

În aceste circumstanţe, CSM urmează să explice în hotărârile sale dacă motivele indicate anterior de Preşedintele Republicii Moldova în privinţa acestor doi candidaţi au dispărut sau nu s-au adeverit şi să explice orice alte numiri repetate a unor candidaţi care anterior au fost respinşi de Preşedinte pe motiv de lipsă de integritate. Altfel, se creează impresia că CSM doreşte să numească în funcţii de judecători şi să promoveze în funcţii persoane în privinţa cărora există diverse suspiciuni de integritate, ceea ce ştirbeşte din autoritatea şi capacitatea CSM de a promova un corp de judecători integri şi independenţi.[2] 

Semnatarii prezentului apel, solicită:

-          Consiliului Superior al Magistraturii:

a.       să revină la chestiunea ce ţine de ocuparea funcţiei de vice-preşedinte al CSJ şi să adopte o hotărâre motivată cu votul deschis al membrilor săi;

b.      să indice criteriile în baza cărora a fost decisă promovarea dnei Mariana PITIC în funcţia de judecător la CSJ şi să motiveze hotărârea adoptată;

c.       să indice dacă dna Lucia BAGRIN a întrunit numărul necesar de voturi (opt voturi) pentru propunerea repetată către Preşedintele Republicii Moldova de numire în funcţia de judecător, conform prevederilor art. 19 alin. (4) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;

d.      să indice dacă au intervenit careva schimbări în circumstanţele invocate anterior de Preşedintele Republicii Moldova în privinţa dnei Luciei BAGRIN şi dlui Serghei GUBENCO.

-          Parlamentului Republicii Moldova şi deputaţilor din Parlament:  să verifice dacă candidatul propus de CSM pentru numirea în funcţia de judecător la CSJ corespunde criteriilor de integritate şi dacă este cel mai bun candidat, conform criteriilor de evaluare a performanţelor, de selecţie şi carieră a judecătorilor.

-          Preşedintelui Republicii Moldova:

e.      să verifice informaţiile despre candidaţii la funcţia de judecător sau funcţii administrative în cadrul instanţelor de judecată şi să-i numească în funcţie doar pe cei cu reputaţie ireproşabilă;

f.        să motiveze refuzurile de numire în funcţia de judecător sau de promovare, şi să renunţe la practica de a nu motiva refuzurile pe motiv că informaţiile ce au stat la baza refuzului constituie secret de stat.

Organizaţiile semnatare:

1.       Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

2.       Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJ)

3.       Asociaţia „Promo-LEX”

4.       Transparency International Moldova (TI-Moldova)

5.       Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT)

6.       Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER)

7.       Asociaţia Presei Independente (API)

8.       Institutul de Politici Publice (IPP)

9.       Institutul de Politici şi Reforme Europene (IPRE)

[1] Încă la 29 septembrie 2014 societatea civilă şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numirea în funcţie de judecător a dnei Bagrin şi a altor patru candidaţi, din motiv că în mass-media circula informaţie bazată pe documente SIS care crea dubii cu privire la integritatea acestora. Din acei cinci candidaţi, o candidată, dna Maria COZMA, a fost numită de Preşedinte la Judecătoria Ciocana. O altă candidată, dna Natalia BERBEC, a fost propusă repetat de CSM pentru funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti fără a respinge argumentele invocate de Preşedinte în primul refuz. Dl Petru HARMANIUC şi dl Corneliu CREŢU, menţionaţi în apelul din 29 septembrie 2014, sunt în continuare candidaţi pentru funcţia de judecător la Judecătoria Centru (mun. Chişinău).

[2] Este important de reţinut că 43% din judecători nu sunt de acord cu afirmaţia că modul de promovare al judecătorilor este unul corect şi bazat pe merite, conform sondajului „Percepţia judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor privind reforma în justiţie şi combaterea corupţiei”, realizat în perioada octombrie-decembrie 2015 de CRJM şi CBS-Axa.