Bugetul CNI ar putea creşte în 2014
Bugetul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) va fi de peste 4 milioane de lei în anul viitor. Preşedintele CNI susţine că bugetul instituţiei ar putea creşte în cazul în care Parlamentul va adopta unele modificări legislative care presupun mărirea numărului angajaţilor instituţiei şi majorarea salariului acestora.
Cheltuieli pentru mobilier şi echipamente
La 12 decembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014. Potrivit documentului, CNI va avea în anul viitor un buget de peste patru milioane de lei (4 044 200 lei), dintre care cheltuielile de personal vor constitui peste două milioane de lei. În anul 2013, bugetul CNI a fost de peste cinci milioane de lei. Preşedintele CNI Anatolie Donciu explică faptul că bugetul CNI a fost mai mare în 2013, deoarece instituţia avea nevoie de mobilier şi echipament tehnic. „Atât am planificat noi pentru 2014. Nimeni nu ne-a tăiat nimic”, spune Anatolie Donciu. Conducătorul CNI susţine însă că, în cazul în care legislativul va adopta modificările ce vizează majorarea numărului de angajaţi şi majorarea salariilor acestora, atunci, probabil, bugetul instituţiei va fi majorat.
Mai mulţi angajaţi la CNI
Menţionăm că deputatul Iurie Bolboceanu a propus Parlamentului un proiect de lege care vizează completarea unor acte legislative, prevederile cărora influenţează direct sau indirect activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Astfel, potrivit autorului proiectului, una dintre propuneri presupune modificarea Legii cu privire la Comisia Naţională de Integritate în vederea majorării numărului de personal. „CNI verifică anual peste 50 de mii de declaraţii. Acest control este efectuat doar de 21 de unităţi de personal (număr care include şi specialişti ai serviciilor de contabilitate, resurse umane şi secretariat). Numărul de 50 de mii de declaraţii este unul relativ, deoarece la numirea sau confirmarea unor noi persoane în funcţia publică, obligate să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi şi de interese personale, acesta respectiv se poate mări. Totodată, Comisia urmează să examineze şi declaraţiile actualizate ori de câte ori vor interveni schimbări. Este imposibil ca aceşti angajaţi să reuşească să controleze toate declaraţiile respective. Un calcul foarte simplu ne arată, dacă raportăm numărul de declaraţii la zilele lucrătoare dintr-un an, un angajat al Comisiei ar urma să verifice, în medie, cel puţin 38 de declaraţii pe zi, ceea ce este imposibil”, îşi argumentează Iurie Bolboceanu iniţiativa. Deputatul susţine că aparatul Comisiei ar face faţă dacă ar avea 36 de unităţi, inclusiv personalul tehnic.
Anatolie Donciu: „Suntem cu mâinile legate”
Preşedintele CNI susţine că instituţia pe care o conduce întâmpină mari dificultăţi în procesul de verificare a declaraţiilor de avere şi intereselor personale. „Teoretic, odată ce verificăm averile persoanelor cu funcţii de răspundere, trebuie să avem acces gratuit la baza de date a unor instituţii de stat, care ne-ar ajuta cu informaţii în procesul de control. Practic, însă, nu se întâmplă acest lucru. Aşa că în procesul de verificare suntem cu mâinile legate”, afirmă Anatolie Donciu.
În proiectul de lege propus de Iurie Bolboceanu este prevăzut şi acest fapt. „Pentru funcţionalitatea acestui mecanism, trebuie de a asigura accesul gratuit şi necondiţionat la informaţiile deţinătorilor registrelor de stat, cum ar fi Registrul bunurilor imobile şi cel al instituţiilor financiare”, susţine deputatul.
Salarii mai mari pentru angajaţii CNI
O altă modificare stipulată în acest act vizează majorarea salariilor angajaţilor CNI. Anatolie Donciu afirmă că funcţiile vacante din cadrul CNI nu sunt ocupate încă, deoarece salariile funcţionarilor de aici sunt foarte mici. Iurie Bolboceanu susţine că angajaţii de la CNI trebuie să fie remuneraţi ca şi angajaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie sau cei de la Curtea de Conturi. „Dacă declarăm răspicat că dorim să prevenim şi să combatem corupţia, atunci funcţionarii de la CNI trebuie remuneraţi pe măsură, pentru a asigura o echitate în ceea ce priveşte salarizarea personalului care se ocupă de eradicarea corupţiei, aşa cum e prevăzut în Strategia Naţională Anticorupţie şi în Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, se propun modificări la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi la Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”, afirmă Iurie Bolboceanu.
Pe de altă parte, Vadim Cojocaru, vicepreşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament, spune că odată ce Legea bugetului de stat este votată, nu se mai pot opera schimbări majore la capitolul venituri sau cheltuieli. „Sunt cazuri când se acceptă modificări de cifre pe interior, adică se iau bani de la o instituţie şi se dă la alta, însă suma totală a bugetului statului nu poate fi schimbată”, afirmă deputatul.
Menţionăm că, în prezent, salariul preşedintelui CNI este de 5 000 de lei, a vicepreşedintelui – 4 700 de lei, iar membrii CNI ridică un salariu lunar de 4 500 de lei. Asta în timp ce directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) are salariul de funcţie de 10 500 de lei, iar directorul adjunct – 9 500 de lei. Şi la Curtea de Conturi salariile sunt mai mari. Astfel, preşedintele acestei instituţii are salariul de funcţie de 8 300 de lei, vicepreşedintele – 7 500, iar un membru de aici ridică lunar un salariu de funcţie de 6 400 de lei.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...
De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.
Campania „Fii cu ochii pe autorități!” a ajuns la Hârbo...
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.