Businessuri ascunse în Legislativ
Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin
Cel puțin zece la sută dintre actualii deputați nu au indicat în declarațiile lor de avere una sau mai multe companii în care dețin cote-parte de acțiuni. Aleșii poporului fie că refuză să vorbească despre aceste proprietăți, fie susțin că au uitat despre ele. Nu lipsesc nici parlamentarii care s-au apucat de business în ultimii patru ani, de când se află în Legislativ. Experții afirmă că, deși acest lucru nu este interzis de lege, nu este recomandat.
Afaceri tăinuite de comuniști
În actualul Parlament sunt cel puțin 13 deputați care nu au indicat în declarațiile lor de avere afacerile pe care le au. Astfel, comunistul Grigore Petrenco a uitat să-și treacă în declarația de avere pentru anul trecut acțiunile pe care le are în compania „Motoare electrice”. Deși firma a fost înființată încă în octombrie 2002, aceasta nu se regăsește în niciuna dintre declarațiile de avere de până acum ale deputatului. Mai mult, Petrenco neagă că ar desfășura activități economice.
Colegul său, Zurabi Todua, este acționar, încă de prin 2000, al companiei „Digavas-V”, inclusă anul acesta de FISC în lista contribuabililor care urmează a fi supuși monitorizării în scopul asigurării conformării benevole. Firma din Șoldănești prestează servicii de întreţinere tehnică a autovehiculelor. Menționăm că, în declarația sa de avere, Todua indică însă o altă companie pe care o deține în Șoldănești - „Zurand-Auto”, specializată în același gen de servicii.
Iar comunistul Vladimir Vitiuc nu a indicat în declarația sa de avere compania „Solar Engineering”, fondată în 2010. Acesta nu a fost de găsit pentru a comenta această „scăpare”.
SRL-urile liberal-democraților
Businessmani „uituci” se găsesc și în fracțiunea liberal-democraților. Fostul ministru al Sănătății Vladimir Hotineanu, în prezent deputat PLDM, deține acțiuni în compania „M.P.P. Farmsintez”, pe care a fondat-o încă în noiembrie 2005. Firma are o farmacie în sectorul Buiucani al capitalei, iar în ianuarie 2009 a câștigat o licitație pentru livrarea unui lot de medicamente Spitalului Republican. Contactat de Moldova Curată, Hotineanu a declarat că: „Nu este așa ceva”.
Liberal-democratului Veaceslav Ioniță i-a scăpat să-și treacă în declarația de avere de anul trecut o firmă pe care o indica în declarația de avere pentru anul 2010 - „Sinergetic Grup”.
„A fost o scăpare de-a mea. Firma a fost fondată demult, încă pe când eram angajat la IDIS „Viitorul”. De mai mulți ani, însă, compania nu activează și, de aceea, am și uitat de existența sa. Dar nu este lichidată, de aceea trebuia, desigur, să o indic”, ne-a explicat Ioniță.
Pe numele lui Nicolae Juravschi, la Camera Înregistrării de Stat (CIS) sunt înscrise două companii pe care acesta nu le indică în declarația sa de avere. Clubul sportiv de Kaiak-Canoe „Olimp-Juravschi” și „Treipart Grup”.
„Treipart Grup a fost fondată încă prin 1999, dar e o firmă care nu mai activează de mulți ani. Chiar și partenerii mei din această companie nu mai sunt demult prin R. Moldova. Nu am indicat-o, pentru că am uitat de ea. Mai ales că nu desfășoară activități economice, la fel ca și clubul sportiv pe care l-am creat în 2005. M-am pregătit ca, după ce mă voi retrage din toate activitățile pe care le am acum, să mă ocup de acest club. Deocamdată, el există doar pe hârtie”, ne-a explicat Juravschi, deranjat de faptul că CNI a anunțat că a pornit un control pe numele său, fără a discuta în prealabil cu el pentru a putea explica situația.
Ce ascunde Stela Jantuan
Democrata Stela Jantuan nu indică în declarația sa de avere pentru anul trecut o companie fondată de soțul ei, Valeriu Bubulici, „Electronic Media” SRL, administratorul portalului de știri enews.md.
Comisia Națională de Integritate a inițiat un control din oficiu pentru verificarea declarației de avere a deputatei. Cu toate acestea, Jantuan afirmă că soțul ei nu are nicio firmă.
Baza de date a CIS arată că și liberalul Valeriu Saharneanu are o firmă nedeclarată – „Gazeta românească”, fondată în 2001. CNI urmează să verifice această „eroare” din declarația de avere a demnitarului.
Solicitat de Moldova Curată, Saharneanu a explicat că de mai mulți ani „Gazeta românească” nu mai este editată. „Eu am indicat în declarația de avere doar companiile care desfășoară activități economice. Astfel de firme în care eu dețin acțiuni, dar care nu funcționează, CNI ar putea să mai găsească”, a precizat el.
Businessmani pe timp de guvernare
Chiar dacă în ultimii ani am avut parte de o viață politică intensă, deputații moldoveni și-au găsit timp și pentru a se gândi la noi afaceri. Din 2010 și până în prezent, zece deputați din Parlamentul de la Chișinău ș-au deschis afaceri. Anul acesta, s-a ales cu business deputații Igor Dodon și Mihail Solcan.
Liderul socialiștilor și-a deschis firma pe 22 august curent. Este vorba despre compania „Alexon Global”.
Iar Mihail Solcan este asociat al companiei „Soldi Construct”, deschisă pe 8 iulie 2013.
În 2011, alți trei deputați sau devenit businessmani. Alexandru Petkov și-a deschis firma „OMG-Media Grup”, soțul Stelei Jantuan – „Electronic Media”, iar Veaceslav Ioniță – „Officiu Inteligent”.
Anul electoral 2010 le-a adus afaceri comuniștilor Mihail Poleanschi și Vladimir Vitiuc și democraților Oleg Țulea, Vlad Plahotniuc și Adrian Candu.
Companii-fiice
Chiar dacă aparent nu au încălcat nicio normă legală, deputați moldoveni au mai găsit o modalitate ingenioasă de a-și ascunde activitățile economice. Aceștia aleg să deschidă companii-fiice ale firmelor pe care le dețin de mai mult timp. Astfel, SRL „Tina”, în care comunistul Alexandr Bannicov deține un pachet de 25 % de acțiuni, este fondatoarea altor 20 de companii.
„Gerom”-ul lui Valeriu Guma este compania-mamă a „Egeparck”-ului, iar o altă firmă a deputatul democrat, „Galas”, este fondatoarea companiei „Galas-Leasing”.
Un alt democrat, Oleg Sârbu, deține, de fapt, în proprietate cel puțin două companii, doar că, oficial, numele său figurează doar în lista acționarilor „Gloria Qvarc”, care, la rândul său, a fondat în 2003 compania „Prim-Cargo”.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
Primăria rudelor la Bogzești
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat.
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.
Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...
Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.
Încă un primar a scăpat de sancţiune: CNI a constatat c...
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, a admis un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe soţia sa, care este contabilă. Chiar dacă au constatat că alesul local a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au clasat cazul, motivând că primarul a soluţionat acest caz. În realitate, nu a fost aplicată niciuna dintre soluţiile prevăzute de lege pentru coflictul de interese.
Firmele șefului secției construcții Telenești, favorite...
Bugetul raionului Telenești este o sursă continuă de venituri pentru firmele unor consilieri locali, primari din raion sau angajați ai administrației raionale. În domeniul construcțiilor și reparației de clădiri și cel al reparației drumurilor un segment aparte din licitațiile publice revine firmelor ce aparțin familiei șefului secției construcții, Iacob Stegărescu. Două întreprinderi ale familiei acestuia, „Maristecons” și „Prodpan”, câștigă în mod constant contracte de prestare a serviciilor, fie la primăriile din raion, fie la diferite instituții de stat subordonate Consiliului Raional. Iacob Stegărescu, chiar dacă nu face parte din comisiile de concurs în procesul de achiziții, este persoana care întocmește/avizează planurile anuale de reparații și autorizează lucrările.
