Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un conflict de interese semnând documente ce vizează un fost ofiţer de la Anticorupţie
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Şefii Centrului Naţional Anticorupţie au cerut Parlamentului să anuleze nişte documente pe care Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, le-a semnat în cazul lui Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA. Acesta a fost eliberat din funcţie în aprilie 2014 pentru că a încălcat „principiile integrităţii morale, respectului şi loialităţii” din Codul de conduită al angajaţilor instituţiei. Cu puţin timp înainte, jurnaliştii Ziarului de Gardă scriau că, oficial, averea ofiţerului CNA ar fi estimată la 3,8 milioane de lei, iar în realitate aceasta ar fi de zece ori mai mare. Peste câteva luni, membrii CNI au întocmit un act de constatare ajungând la concluzia că fostul şef-adjunct nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Mihail Gofman a contestat în instanţă decizia prin care a fost concediat, iar unul dintre argumentele pe care le invocă în favoarea sa este actul de constatare al Comisiei. Problema, după părerea şefilor Centrului, este că documentul a fost semnat de însuşi Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, fiul lui, Alexandru, fiind subalternul lui Mihail Gofman. În solicitarea adresată Parlamentului, reprezentanţii Centrului subliniază: „Preşedintele CNI a avut posibilitatea să influenţeze mersul examinării materialelor în privinţa lui Mihail Gofman, pregătirea şi întocmirea acestora de către Aparatul Comisiei înainte ca materialele să fie prezentate membrilor CNI spre examinare în cadrul şedinţei deliberative, deoarece preşedintele CNI, conform legii, conduce activitatea Aparatului Comisiei.”
Anatolie Donciu: „Nişte aberaţii”
La rândul lor, responsabilii din Legislativ au readresat scrisoarea colegilor lui Anatolie Donciu: Victor Strătilă, Leonid Morari, Vera Lupu şi Dumitru Prijmireanu.
Recent, aceştia au ajuns la concluzia că preşedintele CNI a admis un conflict de interese. „Deşi dl Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, s-a abţinut de la vot, el nu a informat în scris în termen de trei zile despre interesul său sau al persoanei apropiate, iar pe perioada derulării controlului nu s-a abţinut şi nu şi-a restricţionat accesul la informaţiile acumulate pe cauza respectivă”, se arată în scrisoarea adresată lui Viorel Chetraru, directorul CNA.
Potrivit celor patru membri ai Comisiei, Anatolie Donciu a semnat mai multe scrisori ce-l vizează pe Mihail Gofman, adresate atât fostului ofiţer CNA, cât şi foştilor săi şefi.
„Nişte aberaţii. Nu ştiu nici despre ce scrisoare şi nici despre ce colegi vorbiţi, aşa că nu am ce comenta”, a spus succint Anatolie Donciu. Anterior, el ne-a explicat că legea îl obliga să semneze documentele.
Ping-pong cu demersul CNA
Totuşi, Victor Strătilă, Leonid Morari, Vera Lupu şi Dumitru Prijmireanu nu şi-au asumat responsabilitatea să întocmească un act de constatare cu privire la conflictul de interese pe care l-ar fi admis Anatolie Donciu. „Membrii Comisiei constată că din motivul lipsei împuternicirilor acordate prin lege de a soluţiona conflictele de interese admise de membrii Comisiei, nu sunt în drept de a examina acest conflict de interese şi de a întocmi un act de constatare, precum şi imposibilitatea de a contesta în instanţa de judecată a actelor adoptate cu încălcarea legii”, se mai arată în scrisoare.
Cei patru au decis să meargă cu un demers la Parlament pentru a clarifica situaţia.
„Nu este de competenţa noastră să ne expunem. În acest caz, Parlamentul ar trebui să o facă. Noi am arătat circumstanţele, iar acum acestea ar trebui examinate de legiuitori, după care se vor expune în plenul Parlamentului”, a subliniat Victor Strătilă, vicepreşedintele Comisiei.
Am căutat să aflăm de ce cei patru membri care au analizat încălcarea admisă de Anatolie Donciu nu s-au autosesizat când acesta a semnat actul de constatare ce îl vizează pe Mihail Gofman. „Nu am ştiut că preşedintele CNI nu a respectat procedura şi nu a informat Parlamentul despre conflictul de interese timp de trei zile, aşa cum prevede legea”, a explicat Victor Strătilă.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Olesea Stamate: ”Un control public este întotdeauna cel...
Procesul de achiziții publice trebuie să devină mai transparent, cu acces liber al publicului la mai multe documente din dosarul de achiziții, este de părere preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate. Ea a explicat, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, care sunt noutățile Legii cu privire la achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. În acest context, experta a subliniat importanță transparentizării acestui proces, de la inițiere, până la finalizare.
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt candidaţii Legislat...
Sergiu Ostaf şi Mircea Tanasov sunt singurii candidaţi din partea Parlamentului la funcţia de membru al Consiliului de Integritate. Tanasov este un simpatizant al Partidului Democrat, iar Sergiu Ostaf - directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).
Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Şt...
Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.
Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...
Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].
Șefa Trezoreriei de la Cantemir și-a depus mandatul de...
Încă un funcționar public și-a depus mandatul de consilier local, după ce a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI). Este vorba despre Tatiana Verdeș, fost șef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Teritorial Cantemir, care deține în prezent funcția de șefă la Direcția Trezoreria Teritorială din Cantemir. Funcționara era până în prezent și consilier raional din partea Partidului Liberal Democrat, însă și-a depus mandatul după ce CNI a inițiat un control pe numele ei pentru incompatibilitate de funcții. Anterior, alți câțiva consilieri din diferite raioane au renunțat la mandate în favoarea funcțiilor publice în urma deciziilor CNI.
