Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
”În perioadele electorale apăreau brusc sesizări”
”Referitor la alegerile parlamentare sau locale, în această perioadă brusc apăreau sesizări față de anumite persoane încadrate în alegeri, ca noi să le verificăm, să le supunem controlului, să le scoatem în evidență, bănuiesc eu, ca să nu poată câștiga alegerile. Noi, într-un fel, eram obligați să inițiem controlul, însă o făceam foarte atent, pentru că înțelegeam că aici este vorba de o manipulare”, a declarat Victor Strătilă, unul dintre membrii fostei CNI, în cadrul ședinței din 27 martie a Consiliului de Integritate.
El a vorbit și despre conflictele interne din cadrul CNI dintre președintele instituției și restul membrilor și l-a acuzat pe Anatolie Donciu de faptul că ar fi fost unul dintre motivele pentru care CNI a avut o activitate nesatisfăcătoare. Potrivit lui Strătilă, angajații aparatului CNI erau instruiți de către președintele CNI să nu le ofere informații celorlalți membri ai comisiei. El a mai spus că și unele controale puteau fi inițiate fără ca ceilalți membri ai CNI să știe despre asta.
Un alt membru al fostei CNI, Vera Lupu, a confirmat cele spuse de către Victor Strătilă și a declarat că unele informații erau ascunse de către membriii aparatului CNI, iar unele dosare ar fi fost pierdute.
Donciu: ”Nu corespunde realității”
Pe de altă parte, Anatolie Donciu, care deține în prezent funcția de președinte interimar al ANI, a negat că procedurile de control ar fi fost inițiate pe criterii politice. ”Sigur că nu corespunde realității ceea ce au remarcat unele persoane”, a spuns Donciu. El a menționat că în fiecare an erau identificate așa numitele ”zone de risc” și o persoană reponsabilă pregătea o listă cu cei ce urmau să fie verificați, iar membrii comisiei selectau aproximativ 7000 de persoane, dintre care erau verificate aproximativ 4000 în decursul unui an.
”În plus, controalele se inițiau în baza sesizărilor. Iar ceea ce se referă la influența politicului, niciodată nu a fost lucrul acesta și nici nu putea să fie, cred eu”, a precizat Anatolie Donciu. El a mai spus că niciun dosar nu a fost inițiat fără acordul membrilor CNI, iar informațiile puteau fi accesate de către oricare dintre ei.
75 de dosare nefinalizate rămân în aer
Victor Strătilă a mai acuzat fosta conducere a CNI de faptul că de la intrarea în vigoare a legii cu rivire la activitatea ANI, la 1 august 2016, și până în prezent, adică timp de aproape 8 luni, activitatea instituției a fost sistată, iar 75 de dosare au rămas nesoluționate. Potrivit lui, mai mulți experți europeni au propus ca în perioada reorganizării instituției membrii CNI să îndeplinească atribuțiile inspectorilor de integritate. Victor Strătilă afirmă că președintele CNI nu ar fi depus eforturi să promoveze această idee la adoptarea legii privind activitatea ANI, fapt care s-a soldat cu o ruptură în procesul de efectuare a controlului. ”Nu au avut loc 22 de ședințe ale CNI, 75 de dosare au rămas nefinalizate, iar soarta lor așa și va rămâne. Potrivit noii legi, nu se vor putea examina aceste dosare, pentru că expiră termenul de prescripție”, a precizat Victor Strătilă.
Potrivit lui Anatolie Donciu, dosarele restante al CNI vor fi examinate de viitoare componență a ANI. El a explicat că procedurile de cotrol au fost numai suspendate până când ANI își va începe activitatea. ”Poate sunt și eu de acord că aceste 75 de dosare trebuiau finalizate de comisia care le-a inițiat. Dar legiuitorul a decis așa”, a adăugat Anatolie Donciu.
Potrivit legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cei care vor efectua controalele sunt ofițerii de integritate. Deși s-a vorbit despre un număr de 30-40 de persoane necesare pentru a fi angajate în aceste funcții, Parlamentul este cel care urmează să decidă organigrama ANI. Inspectorii de integritate urmează a fi aleși în cadrul unui concurs organizat de președintele și vice-președintele ANI, iar aceștia, la rândul lor, urmează să fie aleși de membrii Consiliului de Integritate. Deocamdată, ANI nu este funcțională, întrucât nu s-a încheiat procesul de reorganizare. În prezent proiectul de regulament elaborat de membrii CI pentru alegerea președintelui și vice-președintelui ANI se află la Ministerul Justiției pentru expertizare. Apoi, va fi publicat și va fi anunțat concursul.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecători de la CSJ cu proprietăţi au solicitat aparta...
Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală - la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.
Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roa...
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Declarații de integritate semnate de membrii echipei pr...
Candidații la funcția de ministru în guvernul Ion Sturza au semnat duminică, 3 ianuarie, declarații de integritate, prin care recunosc că nu au comis în trecut fapte condamnabile și se obligă să își mențină un asemenea comportament pe viitor. Declarațiile au fost semnate în prezența a 7 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care promovează transparența, lupta împotriva corupției și integritatea funcționarilor publici: Transparency International Moldova, Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice etc.
Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...
Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.