Ultimele articole
Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară - pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.
Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câștigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceani nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalți capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziție pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca și mărimea averilor.
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Organizații ale societății civile au adresat marţi, 9 decembrie 2014, un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării. Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.
Ion Diacov, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată relaţia cu adjunctul său, Vasile Gherasimenco, pe care l-a acuzat că ar fi protejat traficanţi de droguri. Între altele, omul legii a amintit despre averea nedeclarată a lui Vasile Gherasimenco. Ion Diacov a recunoscut că şi el are o avere frumoasă dar, potrivit lui, e din muncă cinstită. Citiţi AICI interviul integral.
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Primarul comunei Catranâc din raionul Făleşti, Mihail Popovici, a închiriat pentru primărie autoturismul de model Mercedes 320 de la firma soţiei sale. Demnitarul spune însă că primăria nu are autoturism, iar în localitate sunt implementate diverse proiecte care presupun multe deplasări la raion.
Juriştii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au lansat un portal în care au adunat la un loc mii de documente ce vizează oficialii şi funcţionarii din Republica Moldova, de la proclamarea independenţei până în prezent. La un click distanţă, oricine poate afla parcursul politic sau profesional al unui demnitar, iar prin încrucişarea informaţiilor, poate face conexiuni pentru a-i afla interesele de-a lungul carierei. Baza de date, susţin autorii proiectului, va fi un instrument util atât pentru jurnalişti, cât şi pentru membrii Comisiei Naţionale de Integritate.
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre carenţele din domeniul pe care îl administrează. Deşi recunoaşte că probleme există, el susţine acestea nu ar trebui generalizate. Simion Botnari crede că odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind achiziţiile publice, aflată deocamdată pe masa parlamentarilor, lucrurile vor deveni mai clare, iar acuzaţiile referitoare la fraude în licitaţiile publice vor dispărea. Citiţi AICI interviul integral.
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
Un contract de arendă a unui teren forestier încheiat în situație de conflict de interese nu poate fi anulat şi rămâne în vigoare până în prezent, întrucât Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu este retroactivă. Este vorba despre un document semnat în anul 2011, în baza căruia soţia directorului adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Platon, a primit drept de folosinţă asupra unei fâşii forestiere cu suprafaţa de 10 ari. Funcţionarul a făcut parte din Comisia de licitaţie, deşi acum neagă cu înverşunare acest lucru.
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au decis să-l dea pe Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, pe mâinile ofiţerilor Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pentru a-i aplica o amendă. Hotărârea a fost luată după ce acum câteva luni funcţionarul a fost surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment.