Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Angela Motuzoc a fost aleasă pentru un termen de 4 ani, cu voturile a 9 din cei zece membri ai CSP prezenți la ședință. Contracandidatul său, Adrian Bordianu, procuror-şef al Procuraturii Criuleni, a primit un singur vot.
Angela Motuzoc și-a cumpărat în 2016 un automobil de model Mitsubishi, fabricat în 2012, a cărui valoare declarată este de 10 000 de lei. Ea mai indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un venit din salariu în valoare de 126 218 de lei, fiind procuror în Procuratura municipiului Chișinău și un venit de 122 000 de lei obținut de către soț la locul de muncă, Viorel Slabu, avocat la BAA ”Avolex”.
Președinta CSP indică în declarația de avere două imobile: un apartament cu suprafața de 99,4 m.p., în valoare de 155 250 lei, achiziționat în 2002, și o casă de locuit cu suprafața de 104,6 m.p., în valoare de 101 014 lei, din care deține o pătrime.
Ea mai declară 10 mii de lei obținuți din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile. În declarațiile de avere anterioare figurează un automobil de model BMW în valoare de 5 000 de euro, cumpărat în anul 2010.
Angela Motuzoc a fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău în 2003, iar în perioada anilor 2009-2012 s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului. În mai 2012 ea a revenit la procuratura municipiului Chişinău. La 16 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus-o Procurorului General pentru funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul principal, pentru un mandat de 5 ani.
Angela Motuzoc spune că vrea să consolideze imaginea procuraturii
Noua șefă a CSP a declarat după ce a fost aleasă în funcție că principalele sale priorități vor ține de consolidarea imaginii procuraturii, dar s-a abținut să ofere mai multe detalii.
”Toate vor veni pe parcursul mandatului. Nu putem zice din start că, uite, așa va fi. Este primul Consiliu care va activa în condițiile noii Legi cu privire la procuratură, este deja aprobat bugetul prin Legea bugetului pentru anul acesta. În următoarele zile, săptămâni, noi vom purcede la alegerea staff-ului, aparatului CSP, pe criterii de meritocrație”, a spus Angela Motuzoc.
Menționăm că Angela Motuzoc este primul președinte al CSP ales după reforma procuraturii prin care Consiliul a fost împuternicit cu mai multe competențe, inclusiv cu buget separat, care a fost adoptat pentru anul 2018 în valoare de 9,7 milioane de lei, și al doilea conducător în istoria acestei structuri. Procurorul Mircea Roșioru, care a devenit recent adjunct al procurorului general, a deținut funcția de președinte al CSP de la crearea instituției.
Expert: Așteptări mari de la noua componență a CSP și președinta acestuia
Noua Legea a procuraturii a dat o altă importanță Consiliului Superior al Procurorilor ca organ de autoadministrare a procurorilor, a subliniat Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice. El a remarcat că, în contextul în care competențele CSP s-au lărgit foarte mult, în materie de asigurare a independenței procurorilor, a carierei procurorilor, se așteaptă de la activitatea actualei componențe a CSP și a președintei Angela Motuzoc să dea o nouă dimensiune activității Consiliului.
”Deja rămâne ca noii membri ai CSP să aplice și să promoveze această putere, pentru că avem nevoie de o procuratură independentă, de candidați puternici și integri la funcțiile din procuratură la toate nivelurile”, a subliniat Ion Guzun.
De asemenea, procurorii membri ai CSP sunt detașați din funcții pentru perioada în care sunt membri ai Consiliului.
Din cea de-a III-a componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor fac parte patru membri de drept - procurorul general, procurorul-şef al al Procuraturii UTA Găgăuzia, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul Justiţiei, precum și 5 membri aleşi de Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcţie. Este vorba despre Inga Furtună - procuror în Secţia combaterea torturii în cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale; Andrei Roşca - procurorul-şef al Procuraturii Rezina; Adrian Bordianu - procuror-şef al Procuraturii Criuleni; Angela Motuzoc - adjunctul procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău şi Constantin Şuşu - procuror în Procuratura Sângerei. De notat că, în corespundere cu prevederile legale, cei cinci procurori au fost detaşaţi din funcţii pe durata exercitării mandatului de membru al CSP.
Alţi doi membri ai CSP - Lilia Mărgineanu şi Ion Guceac au fost aleşi din partea societăţii civile, prin concurs, de către Parlament şi, respectiv, de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Urmează alegerea prin concurs, a unui membru al societăţii civile din partea președinției Republicii Moldova.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele Judecătoriei Cantemir și-a cumpărat un aut...
Președintele Judecătoriei raionului Cantemir, Tudor Berdilă, și-a achizționat anul trecut un automobil în valoare de aproape 400 de mii de lei (aproximativ 18 000 euro), sumă care îi depășește de două ori veniturile oficiale din salariul de magistrat. Solicitat de Moldova Curată, judecătorul s-a arătat indignat de faptul că ne interesăm de sursa din care a reușit să își cumpere BMW-ul fabricat în 2008, menționând că există probleme mai importante pe care ar trebui să le abordeze presa.
CNI a decis: Boris Golovin se află în incompatibilitate...
Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis astăzi, cu unanimitate de voturi, că deputatul neafiliat Boris Golovin se află în incompatibiltate de funcții, iar o asemenea situație atrage după sine, potrivit legislației, încetarea de drept a mandatului de deputat. El deține, din 31 decembrie 2015, și funcția de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP).
Anatol Mămăligă pleacă de la Ministerul Sănătății, Munc...
Vizat într-o anchetă a portalului Moldova Curată, Anatol Mămăligă, secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, pleacă din funcția publică. Odată cu plecarea, se va soluționa și conflictul de interese în care Mămăligă se află în raport cu șefa sa, ministra Stela Grigoraș, care îi este parteneră de afaceri și cumătră.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
