Dumitru Prijmireanu, membru CNI

Dumitru Prijmireanu se numără printre fondatorii Partidului Comuniştilor în anul 1993, deşi la ultimele alegeri parlamentare numele său nu a fost inclusă în lista electorală a PCRM. Totuşi, la CNI a fost desemnat drept candidat din partea PCRM.

Potrivit Legii cu privire la Comisia Națională de Integritate, art. 11, membru al CNI poate devein orice cetățean al R. Moldova care la momentul numirii nu face parte din niciun partid politic. Cu toate acestea, potrivit site-ului PCRM, Prijmireanu continuă și astăzi să fie membru al Comitetului Central al Partidului (www.pcrm.md/md/comitetul.php).

După ce a ocupat mai mulţi ani funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de politică externă, ex-preşedintele Vladimir Voronin l-a decorat în 2006 cu Ordinul “Gloria Muncii”.

Ultimul post de muncă al lui Prijmireanu, până la numirea acestuia în funcţia de membru CNI, a fost cel de director adjunct al Departamentului de cooperare economică al Comitetului executiv al CSI din oraşul Moscova, Federația Rusă.

Experiență de control a declarațiilor de venit

În anul 2006, Dumitru Prijmireanu a fost numit în calitate de membru al Comisiei Centrale de Control al declarațiilor privind venitul și proprietățile demnitarilor publici.

În perioada în care Prijmireanu a activat în Comisie, aceasta a fost supusă criticilor presei pentru tăinuirea informației despre veniturile și proprietățile demnitarilor publici, dar și pentru faptul că sute de demnitari și funcționari publici nu şi-au actualizat Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate.

Ținem să precizăm că în pofida investigațiilor apărute în acea perioadă în presă despre proprietățile nedeclarate ale unor demnitari, Comisia sus-menționată nu a luat atitudine. Niciun demnitar sau funcționar nu a fost sancționat pentru depunerea de declarații false sau incomplete.

Numele lui Dumitru Prijmireanu apare și în câteva scandaluri politice de proporții care s-au produs în R. Moldova. Astfel, actualul membru al CNI apare în lista deputaţilor care au votat pentru înstrăinarea în folosul Ucrainei a 7,77 kilometri din traseul automobilistic care străbate satul Palanca, precum şi a 18 hectare de teren adiacent traseului.

Tot Prijmireanu s-a aflat și printre deputații care în anul 2001 s-au deplasat la Moscova pentru a conveni cu  autoritățile de la Kremlin asupra statutului limbii ruse pe teritoriul R. Moldova. Membrii delegației optau atunci pentru legalizarea bilingvismului.

Inițiativa a suportat, însă, eșec din cauza protestelor ample desfășurate în acea perioadă de opoziția parlamentară pepecedistă.

Declaraţie de avere

Dumitru Prijmireanu a declarat, pentru 2011, venituri în valoare de un milion 280 mii ruble ruseşti, echivalentul a aproximativ 500 de mii de lei. Soţia lui Prijmireanu a adus în bugetul familiei 11 mii 340 de lei (pensie), dar şi 1722 de lei din depuneri la instituţii financiare.

Familia Prijmireanu deţine un teren la Cahul, cu suprafața de 0,06 ha și valoare cadastrală de 661 75 de lei, o cotă-parte de 0,3 dintr-un apartament de 73,4 m.p. în Chişinău (estimat la 407 521 de lei) şi un autoturism Hyundai, produs în 2006.