Expert: Amnistia fiscală a fost votată fără respectarea transparenței decizionale
„La adoptarea în prima lectură a proiectelor de lege privind amnistia fiscală și a capitalurilor au fost încălcate atât procedurile de consultări publice, cât și cele de elaborare a actelor legislative”, a declarat Nadejda Hriptievschi, expertă a Centrului de Resurse Juridice la o masă rotundă desfășurată la 22 decembrie.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md pentru a discuta multiplele consecințe și riscuri care le-ar putea implica intrarea în vigoare a celor două legi. Experta a remarcat și graba cu care deputații au adoptat cele două documente - în două săptămâni: la 1 decembrie proiectele au fost înregistrate în Parlament, iar la 16 decembrie au fost adoptate în prima lectură.
Deputații s-au lăudat că au organizat ”nenumărate dezbateri”
Potrivit Nadejdei Hriptievschi, societatea civilă care monitorizează sectorul anticorupție, justiție și integritate nu a fost anunțată despre această inițiativă a deputaților Partidului Democrat, care ar fi trebuit să informeze, în opinia sa, ONG-urile din domeniu. Astfel, reprezentanții societății civile au aflat despre proiecte abia la 8 decembrie, iar la 12 decembrie au făcut un apel public în care au cerut retragerea proiectelor. Abia după asta, experții au fost invitați să participe la o dezbatere publică a proiectelor, organizată de autorii acestora cu o zi înainte de a le pune pe agenda Parlamentului. Deși mai mulți experți au anunțat că nu vor putea să participe, pentru că sunt implicați în alte activități, autoritățile au refuzat să amâne dezbaterea.
Nadejda Hriptievschi s-a arătat indignată și de declarațiile ulterioare ale autorilor proiectelor, care au spus că ar fi avut loc ”nenumărate dezbateri” cu societatea civilă.
”O dezbatere de două ore, la care au fost trimise invitații cu o zi înainte, asta nu este dezbatere și, cu siguranță, nu sunt ”dezbateri numeroase”, a remarcat experta. Potrivit ei, aceste proiecte sunt prea importante pentru a fi examinate în regim de urgență, pentru că afectează bugetul de stat, lupta cu corupția și încrederea cetățeanului în instituțiile statului.
Fără avizul Guvernului și al CNA
Nu doar legislația privind transparența decizională a fost încălcată, dar și regulile de întocmire a actelor legislative, a remarcat Nadejda Hriptievschi. Ea a subliniat că a lipsit avizul Guvernului, care este obligatoriu pentru orice act normativ care vizează bugetul, precum și avizul Centrului Național Anticorupție, care, de altfel, nu a făcut nici o declarație la acest subiect.Ea a amintit, în context, și despre un flash-mob organizat de jurnaliști și societatea civilă la Parlament, în ziua votării proiectelor de lege, care a fost ignorat de deputați.
Nadejda Hriptievschi a mai remarcat că însuși Andrian Candu, unul dintre autorii proiectelor, a recunoscut că acestea au mai multe lacune, dar a insistat totuși ca inițiativele să fie votate în prima lectură. ”Adoptarea în prima lectură a legilor nu este o glumă, în a doua lectură nu schimbi conceptul legii, doar o ajustezi, clarifici. În ședința Parlamentul, Andrian Candu a făcut o sumedenie de promisiuni de modificare a textului. Cum poți să votezi un proiect despre care spui, în calitate de autor, că are multe lacune și că urmează a fi modificat?”, s-a întrebat Nadejda Hriptievschi. Un alt exemplu de lipsă de transparență a fost respingerea propunerii ca deputații să voteze nominal pentru aceste proiecte, mai consideră experta Centrului Resurse Juridice. În final, Nadeja Hriptievschi a remarcat contextul în care vin aceste inițiative: au trecut doi ani de la fraudele bancare din 2014, care nu au fost încă elucidate, iar beneficiarii finali nu au fost identificați.
Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială au criticat proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, pentru că nu ar corespunde programului de reforme economice și ar implica riscuri de integritate.
Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online "www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația presei Independente, cu susţinerea financiara a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldo...
Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova a oferit un interviu portalului Moldova Curată în care spune ce trebuie să facă ţara noastră pentru reformarea sistemului justiţiei. De asemenea, Excelenţa Sa vorbeşte despre experienţa României în promovarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice în perioada preaderare şi cea de aderare la marea familie Europeană.
CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
Judecător american, despre alegerea magistraților de că...
Doi judecători federali din Statele Unite ale Americii, Dan Aaron Polster și Eduardo Robreno, au efectuat săptămâna trecută o vizită în Republica Moldova și au avut întâlniri cu magistrați de la Chișinău. De asemenea, ei au participat la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizată la 15 noiembrie, de Centrul de Investigații Jurnalistice.