Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații din România cer conducerii de la București să suspende ajutorul financiar acordat Moldovei
Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".
Semnatarii petiției își argumentează solicitarea prin faptul că prevederile legii ar permite să poată fi spălați „banii negri obținuți din tranzacții obscure sau prin offshore-uri (prin liberalizarea capitalului de către persoane fizice, cu interdicția investigării provenienței capitalului)”. De asemenea, potrivit lor, legea ar ierta funcționarii publici care nu și-au declarat până acum averea, oferindu-le posibilitatea de a declara orice capital cu plata a doar 2% din valoarea acestuia. O altă problemă ar fi că se acordă amnistie fiscală pentru penalitățile acumulate de persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător la plata taxelor și impozitelor, cu condiția achitării datoriilor.
Autorii petiției mai notează că proiectul acestei legi a fost adoptat „în mare viteză de Parlament în primă lectură, la doar două săptămâni de la înregistrare, după un simulacru de dezbateri cu societatea civilă și instituțiile publice care a durat două ore, fără avizul Guvernului și al expertizei anticorupție”. Ei opinează că această lege „reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional” și concluzionează că, în aceste condiții, finanțarea Republicii Moldova cu bani publici românești și europeni, în condițiile în care se dă frâu liber corupției și spălării banilor, este inacceptabilă”.
EFOR, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social și centrul Român de Politici Europene cer opoziției din parlamentul României să sprijine guvernul de la București „în reconsiderarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova dacă actuala formă a legii ”liberalizării capitalului și stimulării fiscale” trece şi în a doua lectură”.
Reprezentanții celor patru organizații afirmă că opoziția ar trebui să monitorizeze cu atenție folosirea banilor acordați de Guvernul României către Republica Moldova, întrucât contribuabilul român trebuie să fie informat „dacă banii săi sunt folosiți pentru reforme și nevoi reale în Republica Moldova sau pentru a compensa banii irosiți prin corupție și crimă organizată”.
Petiția, întocmită astăzi, urmează să ajungă la cancelariile Președinției și Guvernului României, dar și la principalele formațiuni politice, PSD și USR.
Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscala au fost înregistrate în Parlamentul de la Chișinău la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie deja au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile.
La așa-numitele consultări publice organizate la Parlament pe marginea proiectelor la 14 decembrie 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că noile prevederi vor ajuta, totuși, persoanele care nu și-au declarat bunurile până acum, să le introducă în circuitul legal. ”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției, care a adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca acestea să fie respectate.
Unul dintre cele mai mari susțineri financiare pe care le acordă în prezent România Republicii Moldova este împrumul de 150 de milioane de euro, la dobânda de 1,5%, aprobat de autoritățile de la București în luna aprilie 2016. Împrumutul este destinat acoperirii deficitului bugetar. Prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost transferată la 24 august 2016.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
Fondurile regeşti de la Regina Maria ar putea fi întoar...
Cele trei contracte de achiziţii publice semnate în anii 2011 - 2012 de către primăria comunei Regina Maria, raionul Soroca, cu firma soţiei fostului primar ar putea fi anulate. Instanţa de apel a menţinut decizia instanţei de fond, potrivit căreia fostul primar Oleg Nastas a încălcat regimul conflictului de interese atunci când a ales firma condusă de soţia sa drept câştigătoare a trei tendere.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Judecătorii sancţionaţi disciplinar rămân fără prime la...
De la începutul anului curent, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aplicat 11 sancţiuni judecătorilor care au comis abateri disciplinare în exercitarea funcţiei. Potrivit Codului Muncii, odată cu aplicarea acestor sancţiuni disciplinare, judecătorii nu mai beneficiază de stimulări salariale pe perioada validităţii sancţiunii şi nici nu pot fi avansaţi în funcţie.