Firma unui funcţionar AIPA a primit fonduri de la stat de milioane de lei
Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură este o instituţie subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este responsabilă de gestionarea resurselor financiare destinate susţinerii producătorilor agricoli. Totodată, instituţia monitorizează repartizarea acestor subvenţii. Eugeniu Cernogal activează la AIPA în calitate de specialist principal în cadrul Direcţiei inspecţii şi control pe teren, fiind angajat în această instituţie în luna mai 2012.
În luna decembrie 2013, Eugeniu Cernogal şi Ion Grăjdieru au fondat firma “PRODECOFARM-GRUP”. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, activităţile declarate de această firmă sunt legate de domeniul agriculturii: cultura plantelor cerealiere, tehnice si a plantelor furajere, creşterea animalelor, producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne etc.
Subvenţii de milioane de lei
La doar câteva luni de la fondare, firma, care în prezent gestionează o fermă de vite în raionul Sângerei, a şi primit subvenţii de la stat. În anul 2014 aceasta a încheiat trei contracte cu AIPA. Aşadar, la nici un an de la lansarea afacerii, firma a cărui fondator este funcţionarul public Cernogal, a beneficiat de subvenţii în agricultură în valoare totală de circa 2 milioane 750 de mii de lei.
Firma lui Cernogal, verificată de colegi
Pe lângă atribuţia de a examina dosarele depuse de către solicitanţi şi de a verifica eligibilitatea beneficiarilor, AIPA are şi sarcina să efectueze controale în teritoriu, unde verifică veridicitatea documentelor prezentate de către producătorii agricoli.
Astfel, în luna august 2014, firma “PRODECOFARM-GRUP” a fost verificată de către Iulian Iovu şi Diana Conţulescu, angajaţi ai Direcţiei inspecţii şi control pe teren, în care lucrează şi Eugeniu Cernogal. Aceştia au fost trimişi să verifice firma respectivă printr-un ordin semnat de directorul AIPA, Petru Maleru.
Suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese
Ion Grăjdieru, co-fondatorul şi administratorul “PRODECOFARM-GRUP”, a precizat că până în prezent faptul că Eugeniu Cernogal deţine cotă-parte aduce firmei doar necazuri. “Vă spun sincer, sunt doar dezavantaje, deoarece avem controale peste controale. Nu putem activa liniştiţi. În domeniul zootehnic este greu să lucrezi. Ferma noastră are acum 99 de vite. Eu sunt cel care gestionează afacerea. Domnul Cernogal figurează doar în calitate de co-fondator”, a afirmat Ion Grăjdieru.
Controalele de care vorbeşte Ion Grăjdieru sunt legate de verificările efectuate de Comisia Naţională de Integritate. Astfel, în luna noiembrie anul trecut CNI a iniţiat un control pe numele lui Eugeniu Cernogal, funcţionarul public fiind suspectat de încălcarea regimului conflictului de interese la acordarea subvenţiilor de către instituţia în care activează.
Eugeniu Cernogal: “Toată Agenţia ştia…”
Cernogal a spus pentru Moldova Curată că el a declarat faptul că are interese în această firmă. “Ştie toată Agenţia despre firma fondată. Eu am declarat acest lucru”, a specificat funcţionarul.
În replică, Petru Maleru, directorul general AIPA, a menţionat că el nu a ştiut în momentul acordării acestor subvenţii despre legătura lui Cernogal cu această firmă, ci a aflat ulterior, când a fost sesizată CNI. “Sunt cinci mii de firme care solicită subvenţii, credeţi că eu cunosc detalii despre toate? Nu, n-am ştiut până în momentul venirii unei sesizări”, a declarat Petru Maleru.
Expert economic: “Angajaţii instituţiilor publice care acordă subvenţii nu trebuie să aibă afaceri în domeniu”
Precizăm că Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2014 nu conţine reglementări care ar interzice angajaţilor AIPA să primească subvenţionări prin intermediul afacerilor ale căror fondatori sunt ei sau membrii familiilor lor.
Tatiana Savva, expert economic în cadrul Centrului Analitic “Expert-Grup”, afirmă că asemenea situaţii mai sunt în Republica Moldova, când angajaţi ai instituţiilor care alocă subvenţii în diverse domenii beneficiază de aceste mijloace financiare prin firmele lor. Experta susţine însă că problema cea mai mare este în cadrul legal, care le permite angajaţilor instituţiilor publice să fondeze sau să gestioneze afaceri în domeniu. “Atâta timp cât legislaţia le permite acestora să ia din aceste fonduri, funcţionarii o vor face. În Romania, de exemplu, este prevăzut clar că angajaţii Agenţiei Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu au voie să aibă afaceri în agricultură, ci doar să ofere consultanţă în domeniu după trei ani de la concedire. Cadrul legal trebuie revăzut în acest domeniu şi aici mă refer şi la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, dar şi la Fondul Ecologic Naţional, instituţii care împart fonduri. Trebuie introduse şi sancţiuni dure pentru angajaţii care vor încălca acele prevederi. Sunt necesare şi regulamente interne care le vor interzice acestor angajaţi să beneficieze de subvenţii, deoarece modul în care sunt acordate aceste mijloace financiare denotă o neechitate pentru alţi potenţiali beneficiari”, a specificat Tatiana Savva.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...
Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.
Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...
Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.
Căldură ”familială” la Î.M „Rețele Termice”
Un grup de opt consilieri ai Consiliului orășenesc Călărași au expediat în luna martie curent la Procuratura Călărași și la Procuratura Anticorupție o scrisoare în care reclamau abuzuri. Potrivit consilierilor, directorul Întreprinderii Municipale „Rețele Termice” din Călărași, instituție ce a fost fondată de către Consiliul orășenesc, și-a angajat la această întreprindere soția, fiul și fiica, iar aceștia ar fi remunerați cu salarii ce variază între șase și nouă mii de lei pe lună. Directorul neagă acuzațiile și spune că ar fi vorba de ”o răfuială politică”.
Ziarul CUVÂNTUL: SECRETE COMERCIALE sau Cum autorităţil...
O companie din Chișinău ar fi schimbat ușile și ferestrele la școlile și grădinițele din Rezina doar pe hârtie. Asta, după ce a câștigat o licitație publică de efectuare a lucrărilor într-un proiect ambițios de eficientizare a energiei termice al Consiliului Raional. Suma contractului: peste 18 mln de lei (!) În realitate, lucrările fie au fost realizate parțial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Președinta raionului, refuză să ne dea explicațiile de rigoare, făcând trimitere la "secretul comercial", deși în joc sunt puși bani publici.
Bani publici ”plimbați” pe patru roți
Cu drumuri stricate, fără sisteme de apeduct și canalizare moderne, fără iluminare stradală, dar cu mașini noi la primărie. Așa arată mai mult de 20 de localități din țară care și-au cumpărat în primele nouă luni ale anului curent adevărate bijuterii pe roți. Dacă unii primari s-au mulțumit cu mașini mai ieftine, alții - au investit sute de mii de lei, din bani publici, pentru confort. Aleșii locali spun că au făcut achizițiile doar pentru binele localității.
