Grabă în Parlament: mâine se va examina în şedinţa plenară a Legislativului proiectul de lege privind amnistia fiscală

Nici nu a reuşit Autoritatea Naţională (ANI) de Integritate să devină funcţională pentru a putea sancţiona funcţionarii şi demnitarii care admit falsuri intenţionate în declaraţiile de avere, că aleşii poporului se grăbesc să voteze iniţiativa legislativă de amnistiere fiscală. La numai câteva zile de la înregistrarea în Legislativ, acest proiect de lege este inclus pe agenda şedinţei Parlamentului din 16 decembrie curent. Experţii spun că aceasta ar fi o iniţiativă special gândită pentru  funcţionarii care ar fi dobândit bunuri în mod ilicit.

Proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală prevede că  persoanele fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate dacă le vor declara până la 15 aprilie 2017 şi vor plăti  în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate.

Preşedintele Judecătoriei Cahul are apartament în Chişinău de 35 de mii de lei

De asemenea, iniţiativa legislativă  interzice ANI să sancţioneze persoanele care au admis falsuri în declaraţiile de avere: fie că nu şi-au indicat toate bunurile aflate în proprietate sau în folosinţă, fie că au indicat o valoare diminuată faţă de costul real al acestor bunuri.

Dacă iniţiativa va fi votată de deputaţi, de verificările ANI va putea scăpa şi preşedintele judecătoriei Cahul, Dmitrii Fujenco, care menţionează în declaraţia de avere că deţine două apartamente: unul în Chişinău şi altul în Cahul. Ambele imobile ar fi costat în total la cumpărare circa 80 de mii de lei. Atât este indicat în declaraţia de avere, din care mai aflăm că apartamentul din Chişinău are circa 60 de metri pătraţi şi este evaluat la 35 de mii de lei. Cel din oraşul Cahul are suprafaţa de circa 70 de metri pătraţi şi ar fi costat 44 de mii de lei. Judecătorul a declarat pentru Moldova Curată că acestea ar fi fost preţurile reale de cumpărare ale imobilelor: cel din capitală fiind achiziţionat încă prin anii 90, pe când era student. Cât priveşte apartamentul din Cahul, Fujenco a explicat că imobilul era într-o stare deplorabilă, de aceea a valorat atât de puţin.

Magistratul a confirmat că acestea sunt valorile apartamentelor conform contractelor de vânzare-cumpărare şi nu valorile cadastrale, pe care nu le cunoaşte.

Pachetul de integritate ar putea fi compromis

Aşadar, dacă iniţiativa amnistiei fiscale va trece de Parlament, atât președintele Judecătoriei Cahul, cât şi alţi subiecţi ai declarării ar putea scăpa nesancţionaţi pentru nedeclararea valorii cadastrale reale a imobilelor aflate în posesie (aşa cum este indicat în formularul declaraţiei de avere).

Potrivit unui apel public semnat de mai multe organizaţii neguvernamentale, amnistia fiscală va face imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. "Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti”, se spune în Apel. 

Veniturile ilicite ar putea fi legalizate

Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, a declarat în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă că acest proiect de lege ar fi fost gândit pentru funcţionarii corupţi care vor să-şi legalizeze averile dobândite ilicit, fără a fi sancţionaţi. ”De fapt, în realitate, vom vedea că e vorba de un număr foarte restrâns de oameni care deţin proprietăţi, venituri obţinute cumva ocolind legea fie prin privatizări trucate, fie prin achiziţii publice înscenate şi alte proprietăţi care au intrat în posesia acestor beneficiari... E simplu: marea majoritate a cetăţenilor au proprietăţile puse pe nume propriu şi veniturile sunt bine contabilizate şi raportate la FISC, iar un număr foarte restrâns, care sunt de regulă în conexiune directă cu politicul care dirijează procesele în Republica Moldova, au ce ascunde. E vorba de funcţionari, demnitari, e vorba de cei din sistemul judecătoresc şi anumiţi businessmeni care au făcut contracte şi afaceri cu statul; numărul acestora este foarte restrâns”, argumentează expertul.

Menţionăm că ultima amnistie fiscală a fost în anul 2007, pe vremea preşedintelui Vladimir Voronin, când statul a anulat datorii fiscale ale companiilor, amenzi şi penalităţi în valoare de patru miliarde de lei.

Lilia Zaharia