Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Ştefan Vodă este administratorul unei firme
Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.
Nicolae Molozea, în vârstă de 55 de ani, a fost ales preşedinte al raionului Ştefan Vodă la începutul lunii iulie, imediat după alegerile locale din acest an. El este membru al Partidului Democrat din Moldova (PDM) şi a fost singurul candidat propus la această funcţie.
De la Parlament la raion
Nicolae Molozea a fost consilier raional două mandate consecutive, din anul 2007 până în 2015, fiind şi preşedintele comisiei raionale pentru buget şi atragerea investiţiilor. În prezent este membru al Consiliului administrativ al Incubatorului de Afaceri Ştefan Vodă. De asemenea, este preşedintele Federaţiei de luptă a raionului Ştefan Vodă, fiind maestru în sport la sambo şi judo.
Actualul preşedinte al raionului Ştefan Vodă conduce şi Organizaţia Teritorială PDM din Ştefan Vodă. Molozea şi-a depus mandatul de deputat în favoarea celui de preşedinte de raion, astfel că din ales al poporului a devenit ales local. Locul său în Legislativ a fost ocupat de Elena Bacalu, care, la rândul ei, a activat în calitate de vicepreşedinte al raionului Cahul.
Nicolae Molozea este om de afaceri în domeniul petrolier. A fost manager al staţiei de alimentare cu petrol din Ştefan Vodă al Companiei „Petrom Moldova”. Apoi a lucrat în calitate de manager al staţiei PECO al firmei „IMP-Prim” SRL, de la care a obţinut în anul 2014 un venit de peste opt mii de lei. Fondatorul şi administratorul acestei firme este fiul său, Ion Molozea. Este o afacere de familie, deoarece, potrivit declaraţiei de avere a lui Nicolae Molozea, acolo activează şi soţia actualului preşedinte de raion.
De asemenea, Nicolae Molozea este unul din cei patru fondatori ai unei alte firme din domeniul petrolier, „Elex” SRL. În cadrul acestei firme a deţinut şi funcţia de director comercial. Pentru anul 2014, Nicolae Molozea a indicat în declaraţia de avere un salariu de circa 42 de mii de lei de la această firmă. Din dividende însă, ca fondator al acestei firme, actualul preşedinte al raionului Ştefan Vodă a beneficiat anul trecut de un venit de o sută de mii de lei.
Conducător de raion şi administrator de firmă
Chiar dacă a fost deputat şi apoi preşedinte de raion, Nicolae Molozea nu a uitat de afaceri. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, el este în prezent fondator unic al firmei "I.V.S. - LUX" SRL, dar şi administrator, funcţie incompatibilă cu cea de ales local. Genul pricipal de activitate al companiei este intermedierea pentru vânzarea carburanţilor. În declaraţia de avere pentru anul trecut, Molozea nu indică venitul obţinut din administrarea acestei afaceri. „Firma nu activează. Chiar recent am discutat cu membrii familiei şi am decis să merg să o radiez. Nu am niciun venit din administrarea ei”, declară Nicolae Molozea.
Avere pentru care a muncit o viaţă
Actualul preşedinte al raionului Ştefan Vodă este titularul a trei terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste patru hectare şi al unui teren intravilan – toate obţinute prin moştenire.
Drept moştenire a primit şi o casă de locuit cu suprafaţa de 150 de metri pătraţi, aflat în oraşul Ştefan Vodă. De asemenea, Nicolae Molozea deţine şi două apartamente, unul la Chişinău şi altul tot în Ştefan Vodă. ”În unul dintre apartamente locuieşte fiul meu. Eu am declarat tot ce am, fiindcă am muncit o viaţă pentru aceste bunuri”, ne-a mai spus actualul preşedinte de raion. În declaraţia depusă la CEC în toamna anului trecut, Nicolae Molozea declara că mai deţine şi un garaj, însă în declaraţia de la CNI acest bun nu este indicat.
Toţi preşedinţii Consiliilor Regionale pentru Dezvoltare sunt membri PDM
La 25 septembrie 2015, Nicolae Molozea a fost desemnat de către ministrul în exerciţiu al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale preşedinte al Consiliului Regional pentru Dezvoltare (CRD) Sud. Acest consiliu elaborează, coordonează şi monitorizează politicile de dezvoltare ale regiunii de Sud, formată din raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă şi Taraclia.
De menţionat că toţi cnducătorii celor trei consilii de Dezvoltare Regională fac parte din Partidul Democrat: preşedintele CRD Nord este Ion Leucă - preşedintele raionului Glodeni, preşedinta CRD Centru, Eleonora Graur, conduce şi raionul Rezina şi preşedintele CRD Sud este Nicolae Molozea.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
CNA: rezultatele monitorizării „stilului de viaţă” al c...
Membrii Colegiului disciplinar din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au stabilit vineri, 4 aprilie 2014, că stilul de viaţă a trei colaboratori nu corespunde Codului de conduită a colaboratorului CNA, în privinţa acestora urmând să fie aplicate sancţiuni disciplinare. Despre această decizie a comunicat Cristina Ţărnă, Vicedirector al CNA, la şedinţa Grupului de Monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Campania „Fii cu ochii pe autorități!” a ajuns la Hârbo...
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
Nemulţumiri la Primăria Chetrosu după organizarea unui...
Săptămâna trecută, în cadrul Primăriei Chetrosu din raionul Drochia s-a desfăşurat un concurs public de angajare a secretarului consiliului local. Moldova Curată a primit o sesizare prin care un cititor ne-a informat că persoana care a câştigat concursul nu ar avea studii juridice sau în domeniul administraţiei publice locale, aşa cum prevede legea.
Primarul din Cricova și-a angajat soția în funcția de d...
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de două ori în acest an de către Comisia Națională de Integritate (CNI) și în ambele cazuri a rămas nesancționat, chiar dacă s-a constatat situația de conflict de interese. Primarul a semnat decizia prin care soția sa a fost angajată directoare a grădiniței din localitate, în urma unui concurs public.
Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificat...
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
