Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ilegal
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Valentin Sâtnic, primarul de Stăuceni, afirmă că blocurile de beton au fost puse de-a curmezişul străzii "pentru a nu fi murdărit drumul" şi nu vor fi scoase de acolo, fiindcă acestea protejează porţiunea asfaltată. „Eu am dat acordul ca drumul să fie blocat. Pe acolo trec tractoare, combine, iar asfaltul se fărâmă şi păcat de munca omului! Eu nu înţeleg, vă încurcă cumva pe dumneavoastră acele blocuri?”, s-a arătat indignat primarul de Stăuceni. Valentin Sâtnic susţine că nu a eliberat o autorizaţie de blocare a drumului, iar înţelegerea cu directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău” a fost una verbală. Constantin Becciev, însă, ne-a declarat că drumul nu a fost blocat de el, ci de vecini.
Oleg Bâcu, şeful Secţiei de sistematizare a circulaţiei rutiere din cadrul INP, afirmă că drumul este blocat ilegal, iar în cazul respectiv poate fi sancţionat primarul din Stăuceni. Menţionăm că Legea drumurilor defineşte drumul public ca unul de utilitate publică destinat circulaţiei rutiere şi pietonale, el fiind proprietate publică. „Căile de acces la drumurile publice se amenajează în conformitate cu certificatul de urbanism şi se execută în baza proiectelor aprobate şi autorizaţiilor de construire, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cu acordul organelor centrale de specialitate”. Totodată, în lege mai este stipulat faptul că amenajarea, construcţia, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sunt în sarcina celor care le au în administrare, folosinţă sau proprietate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Conflicte de interse soluționate prin divorț: o inițiat...
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.