Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ilegal
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Valentin Sâtnic, primarul de Stăuceni, afirmă că blocurile de beton au fost puse de-a curmezişul străzii "pentru a nu fi murdărit drumul" şi nu vor fi scoase de acolo, fiindcă acestea protejează porţiunea asfaltată. „Eu am dat acordul ca drumul să fie blocat. Pe acolo trec tractoare, combine, iar asfaltul se fărâmă şi păcat de munca omului! Eu nu înţeleg, vă încurcă cumva pe dumneavoastră acele blocuri?”, s-a arătat indignat primarul de Stăuceni. Valentin Sâtnic susţine că nu a eliberat o autorizaţie de blocare a drumului, iar înţelegerea cu directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău” a fost una verbală. Constantin Becciev, însă, ne-a declarat că drumul nu a fost blocat de el, ci de vecini.
Oleg Bâcu, şeful Secţiei de sistematizare a circulaţiei rutiere din cadrul INP, afirmă că drumul este blocat ilegal, iar în cazul respectiv poate fi sancţionat primarul din Stăuceni. Menţionăm că Legea drumurilor defineşte drumul public ca unul de utilitate publică destinat circulaţiei rutiere şi pietonale, el fiind proprietate publică. „Căile de acces la drumurile publice se amenajează în conformitate cu certificatul de urbanism şi se execută în baza proiectelor aprobate şi autorizaţiilor de construire, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, cu acordul organelor centrale de specialitate”. Totodată, în lege mai este stipulat faptul că amenajarea, construcţia, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sunt în sarcina celor care le au în administrare, folosinţă sau proprietate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
Mai grav decât bormașina. Ce SURPRIZE se mai ascund în...
Bormașinile de la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco” nu sunt cele mai ciudate instrumente folosite în instituțiile medicale din R. Moldova. Ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, recunoaște că în multe instituții sunt utilizate chiar și burghie manuale, care se foloseau prin 1944. De asemenea, afirmă oficialul, câmpul de improvizare în domeniul traumatologie este foarte mare. „Ei lucrează cu șuruburi, piulițe, schije. Nu există doar bormașini performante care costă foarte scump. Asta e problema, spitalele nu sunt dotate cu echipament medical sută la sută. Dar avem elaborat un proiect de reechipare a instituțiilor medicale”, a declarat oficialul într-un interviu pentru „Moldova Curată”. Referindu-se la scandalul bormașinilor, ministrul nu exclude că acesta a avut și un substrat politic, iar instrumentul care apare în scandalosul filmuleț apărut în presă a fost adus de acasă de medicul de la spitalul „V. Ignatenco”. „Când am vizitat blocul de operații al spitalului „V. Ignatenco”, nu am văzut acolo bormașini industriale, ci doar din cele acreditate medical. Mi s-a spus că mașinile folosite în filmuleț au fost aduse de acei medici care apoi le-au dus acasă. Cu toate acestea, știam despre faptul că în spitale sunt folosite astfel de instrumente”, a recunoscut Usatâi. Interviul integral îl puteţi citi aici http://moldovacurata.md/interview/ministrul-sanatatii-interviu
Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani,...
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.
Şefi la Fisc şi consilieri locali – incompatibilitate d...
Mai mulţi angajaţi ai inspectoratelor fiscale teritoriale deţin şi calitatea de consilieri locali și, respectiv, sunt remuneraţi pentru participarea la şedinţe. Comisia Naţională de Integritate (CNI)a constatat în câteva astfel de cazuri situații de incompatibilitate, deoarece persoanele cu funcții publice nu au voie să mai presteze alte munci remunerate. Funcționarii respectivi se judecă acum cu CNI. În privința altor 4 angajați la Fisc, CNI a inițiat controale.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Președinta raionului Telenești este fostă șefă la FISC
Telenești a fost primul raion care și-a găsit președintele imediat după alegerile locale din 14 iunie curent. Conducerea raionului și-a păstrat cromatica politică, președinta aleasă fiind Diana Manoli, fosta șefă a Inspectoratului Fiscal de Stat Telenești. Aceasta a fost propusă de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), anterior șefia raionului fiind deținută tot de un membru PLDM, Boris Burcă.