Justiția tăcerii. Apartamentele din proiectul Melniciuc: necesitate sau schemă de îmbogățire a magistraților
Apartamentele obținute în anul 2015 la prețuri mici (360 de euro/m.p.) de către magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani în cadrul „proiectului Melniciuc” încep, unul câte unul, să ajungă pe mâini străine. Asta chiar dacă șeful de atunci al beneficiarilor, Oleg Melniciuc, acum urmărit penal, susținea la Primăria Chișinău că angajații săi se află "într-o stare critică în ce privește asigurarea cu spațiu locativ decent". Acum unii angajați vând apartamentele noi. Luați la întrebări, unii dintre ei refuză pe orice cale să dea explicații presei.
Judecătoarea Curții de Apel Chișinău Ludmila Ursu, care la momentul împărțirii apartamentelor lucra la Judecătoria sectorului Râșcani, a fost prima care a renunțat la spațiul locativ repartizat prin sprijinul șefului său, Oleg Melniciuc. La o ședință a grupului de lucru care s-a ocupat de repartizarea locuințelor, ei i-a revenit un apartament cu o suprafață de 73,9 metri pătrați.
Ludmila Ursu: câștig de 5 mii de euro din vânzarea apartamentului
La două luni după ce grupul de lucru a votat includerea ei în lista beneficiarilor, judecătoarea a cedat drepturile de creanță unei alte persoane: mamei șefului său de atunci, Oleg Mleniciuc. Ultimul, audiat de procurori, a declarat că Ludmila Ursu a vândut apartamentul „dat fiind că are nevoie de mijloace financiare”. „Prin Acordul de reziliere din 23.06.2015 judecătorul Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău dna Ludmila Ursu a reziliat contractul cu privire la construcţia apartamentului repartizat prin procesul-verbal a Grupului de lucru al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.04.2015 şi m-a anunţat că ar dori să vîndă dreptul de creanţă asupra acestui apartament la preţul de 5000 euro, dat fiind că are necesitate de mijloace financiare. Ulterior, anunţând-o pe mama mea despre această ofertă, ultima a declarat că este de acord să o procure, dat fiind că ar dori să vină cu traiul la Chişinău, fapt care a fost realizat prin contractul de cesiune din 18.07.2016”, a declarat Oleg Melniciuc procurorilor, potrivit unei încheieri de neîncepere a urmăririi penale.
Suma de 5 mii de euro se regăsește la capitolul „venitul obținut din alte surse” din declarația de avere a magistratei, depusă pentru anul 2016.
Menționăm că terenul de pe strada Hristo Botev 6 a fost acordat Judecătoriei Râșcani cu scopul exclusiv de a-i asigura cu locuințe la preț mic pe angajații sistemului judecătoresc și nu pe persoane terțe. De altfel, pentru arenda terenului au fost cheltuiți bani publici - 2 milioane de lei din bugetul Judecătoriei Râșcani plus o plată de arendă anuală.
Ludmila Ursu: „Refuz să răspund la întrebări”
Dacă într-adevăr a vrut să câștige bani folosind prilejul apartamentului obținut sau dacă a existat din start o înțelegere privind cedarea apartamentului către mama lui Oleg Melniciuc nu am reușit să aflăm, deoarece Ludmila Ursu ne-a transmis prin serviciul de presă al Curții de Apel Chișinău că refuză să răspundă la întrebările noastre, expediate oficial.
În cererea către grupul de lucru, Ludmila Ursu indica faptul că nu deține nici un imobil în Chișinău, de aceea ar avea nevoie de locuință. În declarația sa de venituri și proprietate ea arată că deține două case, obținute din donații în anii 1989 și 2001, însă ele nu sunt amplasate în capitală. Ludmila Ursu este judecătoare din anul 2006. Până în luna martie 2014 a activat la Judecătoria raionului Leova, apoi a venit la Chișinău, fiind încadrată în Judecătoria sectorului Râșcani. Doi ani mai târziu, adică după ce intrase și ieșise din proiectul imobiliar gestionat de Oleg Melniciuc, la 27 decembrie 2016, ea a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău.
Igor Barbacaru: „L-am vândut pentru că am avut dreptul”
Un alt judecător care a cerut apartament la preț preferențial, apoi l-a vândut, este Igor Barbacaru, de la Judecătoria Râșcani. Barbacaru a devenit judecător în anul 2014, fiind numit de președintele Nicolae Timofti pe un termen de 5 ani.
Apartamentul care i-a revenit avea 74 de metri pătrați. Igor Barbacaru însă l-a înstrăinat, cesionând creanțele imobilului cu suma de 23 760 de euro. Spre deosebire de Ludmila Ursu, suma în acest caz este mult mai mare. Totuși, prețurile de pe piață ale apartamentelor în blocul respectiv sunt mult mai mari. Locuințe similare cu cele înstrăinate de judecători sunt scoase la vânzare cu cel puțin 50 de mii de euro (la prețul de 680 de euro/m.p.).
L-am întrebat pe Igor Barbacaru de ce s-a răzgândit să mai aibă apartament în blocul nou, destinat magistraților. El a refuzat să răspundă, chiar dacă i-am expediat o solicitare oficială, înregistrată la secretariatul Judecătoriei. Când am insistat, după o lună de așteptare, vizitându-l la birou, a spus: „l-am vândut pentru că am avut dreptul” și a închis discuția.
Anterior, și judecătorul Serghei Papuha de la aceeași Judecătorie a recunoscut că a cesionat drepturile de creanță ale apartamentului pe care îl obținuse, însă a argumentat prin faptul că nu mai avea bani pentru a plăti ratele.
Proiectul privind construcția unui bloc pentru judecători și angajați ai instanței a fost inițiat în anul 2014 de președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău, Oleg Melniciuc. El a convins factorii de decizie din Primărie și Consiliul Municipal Chișinău de faptul că situația privind asigurarea cu „spațiu locativ decent” a angajaților judecătoriei este „critică”. Astfel, Consiliul Municipal a dat în arendă terenul de pe strada Hristo Botev 6 la prețul de peste 2 milioane de lei, la care se adaugă o plată anuală de arendă, care este achitată din bugetul Judecătoriei sectorului Râșcani (azi Judecătoria Chișinău). În prezent blocul este finalizat. Proiectul a stârnit nemulțumiri din cauză că nici o lege nu obligă statul să acorde judecătorilor locuințe sau terenuri în mod preferențial, în dauna altor categorii de solicitanți. Inițiativa a fost criticată, de asemenea, pentru că a fost motivată de către judecători și prin necesitatea de a-și asigura copiii cu locuințe. În plus, în acel bloc urmau să primească locuințe mama, soacra și alte câteva rude ale lui Oleg Mleniciuc, fapt care în prezent este investigat de procurori în cadrul unui dosar penal.
Viorica Manole
Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...
Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.
De la Leova la Primorsk
Președinta raionului Leova, împreună cu câțiva colegi de partid, a însoțit Ansamblul de muzică și dans ,,Pruteanca” din localitate la un festival din Bulgaria. Această călătorie, care a costat peste 20 de mii de lei din bani publici, i-a supărat pe unii consilieri raionali, afirmând că mijloacele publice nu trebuie cheltuite pentru interesele personale ale funcționarilor.
Ziarul CUVÂNTUL: SECRETE COMERCIALE sau Cum autorităţil...
O companie din Chișinău ar fi schimbat ușile și ferestrele la școlile și grădinițele din Rezina doar pe hârtie. Asta, după ce a câștigat o licitație publică de efectuare a lucrărilor într-un proiect ambițios de eficientizare a energiei termice al Consiliului Raional. Suma contractului: peste 18 mln de lei (!) În realitate, lucrările fie au fost realizate parțial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Președinta raionului, refuză să ne dea explicațiile de rigoare, făcând trimitere la "secretul comercial", deși în joc sunt puși bani publici.
Arapu şi Bănăruc, tratați diferențiat de către Curtea d...
Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.
Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...
Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte.
Firma unui consilier democrat de la Strășeni, abonată l...
Compania Protehservice SRL, fondată de consilierul raional Strășeni al PDM, Tudor Gonța, a câștigat, în ultimele șase luni, concursuri de achiziții publice în valoare de sute de mii de lei, încheind contracte cu structuri ale Consiliului Raional. În cel puțin un caz, compania a fost singurul participant la concursul de achiziție. În alte cazuri, contractele semnate cu firma lui Tudor Gonța nu apar pe site-ul Agenției de Achiziții Publice. Consilierul neagă că ar avea vreo legătură cu succesul companiei sale la licitațiile organizate de colegii săi, precizând că firma este administrată de o altă persoană.
