Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlamentului nu divulgă numele angajaţilor care au beneficiat de cursuri de limba engleză

Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.

Firma care a predat cursurile a fost selectată prin concurs de achiziţii. Potrivit Secretariatului, au fost instruiţi 70 de angajaţi, pentru fiecare alocându-se peste 2 mii de lei.

Numele persoanelor instruite din bani publici sunt date cu caracter personal

Moldova Curată a solicitat Secretariatului Parlamentului lista angajaţilor care au beneficiat de cursuri gratuite de limba engleză, pentru a verifica dacă în listă sunt incluşi deputaţi sau persoane care nu sunt angajate în acea instituţie. Secretariatul Parlamentului refuză să divulge numele beneficiarilor. Într-un răspuns oficial, oferit portalului Moldova Curată, reprezentanţii Secretariatului au menţionat că această informaţie va putea fi oferită după ce va fi primit acordul persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile legale. „Poziţia este întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (2) lit c), art. 8, art. 11 alin. (1) p. 3) din Legea cu privire la accesul la informaţie şi art.  5, 6, 10 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, se spune în răspunsul expediat de Secretariat.

Olesea Stamate: „Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”

În replică, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), Olesea Stamate afirmă că Secretariatul Legislativului nu este în drept să ascundă aceste informaţii, atât timp cât angajaţii au beneficiat de instruiri achitate din bani publici. „Instituţia este obligată să vă dea informaţia. Nu pot invoca prevederea datelor cu caracter personal. Nu aţi cerut adresa de domiciliu sau codul numeric personal, doar numele şi prenumele acestor angajaţi. Nu văd de ce informaţia ar avea caracter confidenţial. În opinia mea, Secretariatul Parlamentului nu are nici un argument să solicite acordul acestor persoane”, conchide Olesea Stamate.

Invocări abuzive

Secretariatul Legislativului nu este singura instituţie de stat ce invocă confidenţialitatea unor informaţii publice. În ultimul timp, jurnaliştilor de investigaţie le sunt respinse mai multe solicitări de către instituţiile publice, invocându-se prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Printre instituţiile publice care abuzează de aceste reglementări sunt: Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei, ÎS “Moldteleocm”, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Ministerul Economiei,  Procuratura Generală etc.

Cel mai recent caz în care s-a invocat abuziv prevederile acestei legi a fost cel al lui Vladimir Botnari, fostul comisar al municipiului Chişinău, în prezent şef de direcţie la ÎS "Moldtelecom". Acesta a depus o plângere penală la Procuratura mun. Chişinău, pe 27 decembrie 2016,  prin care invoca faptul că jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a accesat şi difuzat, fără consimţământul său, date cu caracter personal care îl vizează pe el şi membrii familiei sale. 

Recent, Procuratura municipiului Chişinău, în gestiunea căreia se afla cauza, a emis ordonanţa de refuz privind începerea urmăririi penale.

Lilia Zaharia