Parlamentul este acuzat de furt
Parlamentul este acuzat că ar fi furat statului 12 milioane de lei printr-o lege adoptată la ultima ședință a Legislativului din această sesiune. Documentul prevede scutirea de plata impozitelor și a taxelor de stat a companiei de construcții „Glorinal”, despre care se spune că ar aparține lui Oleg Voronin, fiul liderului comunist. Deputații care au venit cu această inițiativă afirmă că aceasta a fost singura soluție de a scăpa Mănăstirea Curchi de datoriile pe care le avea față de acest agent economic încă de pe timpul guvernării comuniste. Guvernul însă nu a văzut cu ochi buni intenția parlamentarilor.
Intenții nobile
Legea adoptată vinerea trecută de către Parlament prevede că, prin derogarea de la normele legale, SRL „Glorinal” să fie scutit de plata impozitelor pe venit, a impozitelor pe bunurile imobiliare, a contribuțiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, și de plata altor taxe calculate la bugetul de stat, în valoare de 12 milioane de lei, din contul datoriilor formate în procesul executării lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Complexului monastic Curchi. Autori ai inițiativei legislative sunt deputații Veaceslav Ioniță (președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe), Vadim Cojocaru, Iurie Chiorescu. A semnat proiectul și Marian Lupu, pe atunci încă președinte al Parlamentului. De altfel, reparația Mănăstirii Curchi a avut loc sub patronajul lui Lupu pe când acesta era spicher în Parlamentul comunist din 2005-2009. Călugării de la mănăstire au dezvăluit anterior că pe unul dintre clopotele aduse la Curchi era însemnat chiar numele lui Marian Lupu.
Precedent periculos
Ceea ce autorii legii au considerat că este o intenție nobilă de a salva o mănăstire, Guvernul a văzut ca fiind un precedent periculos. Executivul a dat aviz negativ proiectului, pe motiv că „realizarea propunerii privind scutirea de plata unor impozite și taxe numai a SRL „Glorinal” va atrage după sine încălcarea echității fiscale, care prevede tratarea egală a persoanelor fizice și juridice care activează în condiții similare în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale, precum și crearea de precedent pentru alți agenți economici privind conformarea fiscală benevolă”.
Executivul mai atenționează asupra faptului că reconstrucția Complexului Curchi nu a fost preconizată spre finanțare din bugetul de stat, de aceea, în cadrul acestor programe investiționale, lipsește temeiul legal pentru recunoașterea datoriei bugetului la acest obiect. Tot în avizul Guvernului se menționează că situația bugetului de stat este de așa natură, încât resursele disponibile ale acestuia nu sunt suficiente nici pentru acoperirea angajamentelor asumate deja de către Guvern, cu atât mai puțin pentru asumarea de noi angajamente. Indicând aceste și alte argumente, Guvernul a lăsat la discreția Parlamentului decizia de adoptare a proiectului de lege.
Oportunitatea de la Guvern
„Avizul Guvernului s-a referit mai mult la oportunitatea inițiativei și nu la caracterul său legal. Dacă Executivul amintește despre precedent, trebuie să spunem aici că la solicitarea lor am creat mai multe precedente, în diferite domenii, pentru a salva unele situații. Și în acest caz, soluția de scutire de impozite a companiei private a fost aleasă după mai bine de două luni de consultații. Am căutat și alte soluții, dar asta este singura posibilă în acest caz în care statul nu dispune de 20 de milioane de lei pentru a plăti datoria mănăstirii față de „Glorinal”. Urmează să vedem de unde se vor găsi alte opt milioane de lei pentru a achita toată suma datorată”, a declarat pentru portalul Moldova Curată deputatul Veaceslav Ioniță.
Întrebat ce crede despre poziția Guvernului potrivit căreia lipsește temeiul legal pentru recunoașterea datoriei bugetului la acest obiect, deputatul a declarat că o astfel de abordare este lipsită de etică. „Mănăstirea Curchi se află la balanța Ministerului Culturii. Este o proprietate de stat. Nu putem să ne eschivăm de la plata acestor datorii și nici nu are rost să trecem prin procedură de judecată pentru a fi obligați să plătim”, a mai spus el, precizând că, deși „Glorinalul” a acceptat soluția propusă de Parlament, și-ar fi dorit să primească banii cash.
Deputații comuniști nu au votat pentru această lege.
Societatea civilă le-a sărit în cap
Societatea civilă a avut o atitudine extrem de critică față de acest document. Secretarul general al Consiliului Naţional al ONG-urilor din R. Moldova, Antonița Fonari, tot ea vicepreședintă a Consiliului Național pentru Participare, a acuzat Parlamentul că ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 12 milioane de lei prin această lege. „Ar ţine de competenţa şi onoarea opoziţiei politice să conteste decizia majorităţii parlamentare”, scrie Fonari pe blogul său, precizând că Consiliul Naţional al ONG-urilor a încercat „să convingă prin argumente omeneşti membrii Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană să nu comită această tâlhărie de proporţii”.
Preoții îi laudă
La polul opus, preoții de la Mănăstirea Curchi se bucură că în sfârșit au scăpat de această povară. „Nu cunosc prea multe detalii, dar știu că încă de prin 2008 batem drumurile în căutarea banilor pentru a plăti această datorie. Ministerul Culturii doar cu numele a avut grijă de noi. În afara inscripției de la intrare că mănăstirea ar fi ocrotită de stat, nu a mai făcut nimic. Poate că unii critică modul în care a fost efectuată restaurarea mănăstirii, dar noi nu avem obiecții față de firma care a efectuat lucrările. Asupra calității lucrărilor a vegheat o comisie întreagă”, ne-a comunicat părintele Iov de la Mănăstirea Curchi.
Anterior, în presă s-a scris, cu referire la unii critici de artă, că refacerile arhitecturale de la Mănăstirea Curchi sunt „o crimă”. Potrivit acestora, mai multe elemente ale arhitecturii româneşti de la mănăstire au fost schimonosite.
Părintele Iov ne asigură însă că obiectele istorice de la mănăstire au fost păstrate.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Moldova Curată solicită membrilor Consiliului Superior...
După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul anticorupție.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Am solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc.
Cu integritatea pătată şi afaceri dubioase promovat la...
Ion Prisăcaru, 56 de ani, de profesie economist, proaspătul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), promovat în funcţie de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), nu este nici pe departe curat la capitolul integritate.
Conflicte de interse soluționate prin divorț: o inițiat...
Primarul comunei Chițcanii Vechi din raionul Telenești, despre care Moldova Curată a scris acum trei ani, continuă să muncească în primărie împreună cu fosta soție, de care a divorțat pentru a soluționa conflictul de interese. Soția sa este perceptor fiscal. Chiar și așa, primarul afirmă că perceptorul fiscal nu are relație de subordonare cu primarul. Pentru că acesta nu este singurul caz în care unele cupluri au decis să divorțeze ca să soluționeze conflictul de interese, experții anticorupție spun că ar fi necesare modificări la legislație, astfel ca noțiunea de „persoane apropiate” să se refere și la foștii soți.
Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...
Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei.
Acasă soţ şi soţie, la primărie angajator şi angajată
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
