TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE ATINS

Arhiva 11 aprilie 2016 1877

La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.



Vedeţi mai jos o analiză tematică, realizată în cadrul proiectului „Podul bunei guvernări”.

Policy Brief – APRILIE 2016



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...

Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.

03 mai 2013
1981
Arhiva

Replică la acuzația deputatului Țurcan: Andrian Candu n...

Faptul că deputatul socialist Vladimir Țurcan și-a dus copilul la grădiniță cu mașina de serviciu nu constituie conflict de interese, ci mai degrabă o contravenție. Este opinia președintelui în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu, solicitat să comenteze informația apărută în Ziarul Național, potrivit căreia deputatul a fost văzut la grădiniță cu autoturismul de serviciu. Țurcan l-a acuzat atunci și pe președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu, că ar face la fel, dar că pe el „nimeni nu-l vede”. Solicitat de Moldova Curată, secretariatul Parlamentului a anunțat că „Andrian Candu nu beneficiază de mașini oferite de Parlament”. 

19 octombrie 2016
1670
Arhiva

Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...

Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese,  funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.

09 septembrie 2016
2957
Arhiva

Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără ave...

În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.

30 iunie 2015
1526
Arhiva

Profil candidat: Inna Șupac

Integritatea în activitate politică

01 februarie 2019
2301
Arhiva

Prima condamnare la închisoare, pentru acte de corupți...

Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, a fost condamnat marți, 2 mai 2017, la 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz de serviciu și delapidarea averii străine. Adjunctul acestuia, Sergiu Boța, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare cu executare, pentru un singur capăt de acuzare - delapidarea averii străine. Cei doi nu au fost însă încarcerați, deoarece sentința, dată de prima instanță, nu este executorie, urmând ca un titlu executoriu să fie emis după decizia Curții de Apel în acest proces. 

02 mai 2017
1768