Profil candidat: Bogdat Țîrdea
Integritatea în activitate politică
Bogdat Țârdea este politolog. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă” de la Chișinău și Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București.
În anii 2005 și 2009 a candidat la funcția de deputat din partea Partidului Social-Democrat, însă nu a ajuns în Legislativ.
În perioada anilor 2009 - 2011 a fost director de programe politice la Fundația «Признание», iar în 2010 a fost colaborator științific la Institutul de Studii Politice și Integrare Europeană, de pe lângă Academia de Științe a Moldovei.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Bogdat Țîrdea a candidat pe lista Partidului Socialiștilor și a acces în Legislativ. A fost membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, fără a deține calitatea de membru al acestei formațiuni. Totodată a fost membru al Comisiei politică externă și integrare europeană. Deputatul a declarat că ”aspirațiile de integrare europeană deja de mai mulți ani dăunează Republicii Moldova”.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Bogdat Țîrdea estet profesor la Universitatea ”Ion Creangă”, la Catedra de Științe filozofice și social-economice. Înainte de a fi ales deputat, în anul 2014, a depus la Comisia Electorală Centrală declarația de venit, document în care indica un salariul de 20.000 de lei câștigat timp de doi ani, iar 10.000 de lei i-a obținut din calitatea de instructor la training-uri, dar și din vânzări de cărți. Atunci familia Țîrdea deținea două apartamente și două automobile: Toyota RAV4, fabricat în anul 2013 și Mazda 3, din 2007.
Pentru anul 2017, Bogdat Țîrdea a indicat în declarația de avere și interese personale aceleași autoturisme. Totuși, el a declarat că a vândut unul din apartamentele deținute și și-a cumpărat o casă cu valoare cadastrală de circa 600 de mii de lei. Astfel, familia sa deține o casă de locuit și un apartament. Bogdat Țîrdea a obținut în 2017 un venit de peste 220 de mii de lei din funcția de deputat, iar soția acestuia – peste 60 de mii de lei.
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul indică salariul său de la Parlament și din activitatea didactică la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”. Candidatul indică și aici apartamentul și casa și cele două autoturisme.
În anul 2016, fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a inițiat o procedură de control prin care îl suspecta pe Bogdat Țîrdea că a dobândit în anul 2014 un apartament a cărui valoare depășea veniturile realizate în acea perioadă, fapt ce ar genera o eventuală diferență vădită între veniturile obținute și proprietatea dobândită în perioada de declarare. La scurt timp însă membrii CNI au clasat cazul, argumentând că veniturile pentru procurarea apartamentului au fost acumulate înainte ca Bogdat Țîrdea să devină ales al poporului.
Integritatea în gestionarea funcțiilor publice
În paralel cu funcția de deputat, Bogdat Țîrdea moderează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova, deținut de colegul său de partid, deputatul socialist Corneliu Furculiță. Potrivit portalului Moldova Curată, legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdat Țîrdea a declarat că el nu este remunerat pentru această activitate.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Eleonora Graur solicită dreptul la replică: ”Am obținut...
La sfârșitul lunii aprilie curent, portalul Moldova Curată și ziarul ”Cuvântul” de la Rezina au publicat o investigație jurnalistică în care se vorbea despre vila-pensiune din România pe care o deține Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur. Autoarea investigației este reportera portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia. În procesul documentării, nici Alexandra Graur și nici Eleonora Graur – ambele angajate la stat, nu au vrut să discute cu autoarea, care le-a întrebat și telefonic, și în scris, din ce surse a fost achiziționată pensiunea și cui aparține de facto această afacere. După publicarea investigației însă, președinta de raion a expediat ziarului regional ”Cuvântul” un text despre care spune că ar fi dreptul ei la replică.
De frica testului de integritate profesională, funcțion...
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
Victor Strătilă despre punctajul mic obținut la proba s...
Candidatul Teodor Cîrnaț care a obținut cele mai multe puncte la proba scrisă pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), a apreciat, după test, că „proba a fost bine gândită”, în schimb, al doilea participant la concurs, Victor Strătilă, fost vicepreședinte al CNI, a refuzat să vorbească la acest subiect.
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.