Profil candidat: Chiril Tatarlî
Integritatea în activitatea politică
Chiril Tatarlî este președinte al raionului Taraclia (iulie 2015-prezent). La alegerile din februarie 2018 candidează din partea PSRM pe circumscripţia uninominală din Taraclia. Este liderul organizației PSRM Taraclia, pe listele căruia a fost ales consilier raional, iar ulterior președinte de raion.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarației de venit depuse la ANI, deține două case de 100 și, respectiv, 80 de m.p. la Taraclia, 40 ari de teren intravilan, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013, și un VAZ 21063. În anul 2017 a avut un salariu total de circa 84 mii lei și o pensie cumulativă împreună cu soția de 44 mii lei. Nici el, nici feciorul Alexandr nu au declarat că ar deține cote părți sau au acțiuni la întreprinderi. În anul 2018, potrivit raportului financiar al PSRM, Chiril Tatarlî şi-a susţinut formaţiunea cu 19.000 lei.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Primarul orașului Taraclia, Serghei Filipov, l-a acuzat în 2017 pe președintele raionului că ar fi redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului. Tatarlî s-a justificat că folosea o mașină de serviciu a unei direcții, la mijloc nu era vorba de confortul personal și că achiziționarea automobilului nu o decide președintele raionului, ci consiliul. În plus, el a spus că a cumpărat un televizor pentru birou din banii proprii.
Consilier în consiliul raional din partea PSRM este și feciorul lui Chiril Tatarlî, Alexandr. Președintele raionului și liderul local al formațiunii nu vede o problemă în acest fapt. El a declarat portalului Moldova Curată că feciorul lui nu l-a votat la funcția de președinte de raion pentru a evita un eventual conflict de interese.
4. Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de ja...
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
