Profil de integritate: Ala Ursu-Antoci

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultată aici. Profilurile altor deputați pot fi citite aici.

Informații generale

Ala Ursu-Antoci a devenit deputată pe lista Blocului „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” și face parte din fracțiunea parlamentară a socialiștilor. Este membră a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. De meserie este juristă.

Potrivit CV-ului său, în 2003 ea a absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, fiind licențiată în Drept Economic. În anul 2004 și-a susținut masteratul în Drept Internațional la Academia de Administrare Publică. În timp ce își făcea masteratul, ocupa și un post de profesoară la catedra de științe socio-umane a Colegiului de Administrare și Business, apoi, în perioada 2004-2012, a fost directoare adjunctă a acestui colegiu.  A lucrat și la Colegiul de ecologie, în anii 2012-2014 și 2019-2025.

În anii 2010-2014 a studiat la a doua facultate, Business și Administrare, la Institutul Internațional de Management IMI-NOVA, o instituție creată la Chișinău în 1995 și reorganizată, în noiembrie 2024, în CreaTech Academy.

Integritatea în activitatea politică

Din anul 2015 activitatea sa de muncă se împletește cu activitatea politică. În anii 2015-2019 ea a fost consilieră în cabinetul președintelui fracțiunii PSRM din Parlament, iar din 2019 – șefă de cabinet la aceeași fracțiune. În anul 2019 a candidat la alegerile parlamentare cu Partidul Socialiștilor, pe circumscripția națională, fiind pe locul 43 în listă, însă nu a reușit să obțină mandatul.

În 2023 a candidat cu aceeași formațiune și a obținut un mandat în Consiliul municipal Chișinău, pe care l-a exercitat până în noiembrie 2025, alegând să-l păstreze doar pe cel de deputat. În perioada noiembrie 2021-noiembrie 2023 a fost consilieră a vicepreședintelui Parlamentului, reprezentantul PSRM, Vlad Batrîncea, iar din noiembrie 2023 și până în octombrie 2025, când a devenit deputată, a fost consilieră a fracțiunii PSRM din Parlament.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declaraţia de venituri pentru 2024, deputata a indicat că a avut mai multe locuri de muncă. Astfel, salariul său de la Parlament, ridicat în calitate de consilieră a fracțiunii socialiștilor, a fost de 202 mii de lei. Pentru activitatea în cadrul Primăriei Chișinău a fost remunerată cu 66 de mii de lei. Alte 23,7 de mii de lei le-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Apă Canal Chişinău”. În anul 2024, ea a activat şi la Colegiul de Ecologie, de unde a obţinut 40,9 de mii de lei.

Soţul Alei Ursu-Antoci, angajat la Pretura sectorului Râşcani a mun. Chişinău, a fost remunerat cu 40 de mii de lei. Familia deputatei a avut venituri şi din darea unei locuinţe în locaține - 23,7 de mii de lei. Familia deputatei are în proprietate două loturi în intravilanul oraşului, cu valoarea totală estimată la 230 de mii de lei.

De asemenea, deputata a indicat că deține un apartament cu suprafaţa de 80 m. p., achiziționat în 2011 cu suma de 102 mii de euro. Familiei sale îi mai aparţine un alt apartament, cu suprafaţa de 32 m. p., achiziţionat în 1999, precum și o jumătate din alt apartament, cu suprafața de 77 m. p, pe care l-a moştenit în 2012.

Familia parlamentarei are şi două automobile: o Honda CR-V cumpărată în 2009 din salon cu 26 de mii de euro şi o Toyota C-HR (anul de fabricație 2017), cumpărată în 2022 cu 190 de mii de lei.

Integritate în gestionarea funcției publice și/sau de partid

În luna iulie 2020 Ala Ursu-Antoci a devenit membră a Consiliului Audiovizualului (CA), candidatura sa și ale altor doi noi membri ai CA – Larisa Manole și Ion Robu - fiind votate de PSRM și PDM, care atunci se aflau la guvernare. Locurile deveniseră vacante după ce trei membre ale CA, Olga Guțuțui, Dorina Curnic și Veronica Cojocaru își dăduseră demisia, manifestându-și nemulțumirea față activitatea și deciziile luate de conducerea de atunci a instituției.

Desemnarea lor a provocat scandal în Legislativ. Opoziţia, formată atunci din Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a fost de părere că majoritatea parlamentară (PSRM şi PDM) şi-a promovat persoane loiale sub aspect politic. Lilian Carp, deputat PAS, a declarat că votul a fost unul formal, iar alegerea reală a fost prestabilită. Drept exemplu a fost evocată candidatura Alei Ursu-Antoci, care până a fi desemnată în componenţa CA a activat în cadrul cabinetului preşedintelui fracţiunii parlamentare a socialiştilor, fără să fi avut vreo activitate legată de domeniul audiovizualului.

În cadrul CA, Ala Ursu-Antoci s-a făcut remarcată printr-o declarație controversată. În august 2020, discutând grila unei televiziuni care a pus pe post un subiect în care era criticată activitatea Academiei de Ştiinţe, ea a spus că mass-media nu trebuie să critice instituţiile statului şi partidele politice. „Noi trebuie să-i disciplinăm, trebuie să-in învăţăm ca un pic nu se face în felul acesta, un pic nu trebuie să aducem acuzaţii instituţiilor statului. Ne place, nu ne place, dar conducătorul instituţiei reprezintă însăşi instituţia. Nu putem să aducem acuzaţii anumitor partide politice”, a spus atunci Ala Ursu-Antoci.

Patru luni mai târziu, la 5 decembrie 2020, după ce președintele CA Dragoș Vicol și-a dat demisia, Ala Ursu-Antoci a fost aleasă prin vot secret în funcția de președinte al acestei autorități. A deținut funcția până în noiembrie 2021, când, prin decizia majorităţii parlamentare, a fost demisă întreaga componență a CA. Deputaţii PAS, formaţiune aflată la guvernare, au calificat drept nesatisfăcătoare activitatea Consiliului Audiovizualului în frunte cu Ala Ursu-Antoci.

Cazier judiciar

În decembrie 2021, membrii CA demiși prin decizia Legislativului, inclusiv Ala Ursu-Antoci, s-au adresat în instanță. Ei au denunțat drept ilegală decizia Parlamentului, solicitând restabilirea în funcție și achitarea salariilor pentru perioada de un an în care nu au activat. În februarie 2022, prima instanță a respins acțiunea, calificând-o drept inadmisibilă. Decizia respectivă a fost contestată la Curtea de Apel, iar în mai 2022 magistraţii acesteia au decis să trimită dosarul la reexaminare. Finalmente, în iunie 2025, prima instanță a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de foștii membri ai Consiliului Audiovizualului.

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.