Raport Freedom House: Corupția și proasta guvernare la nivel local sunt cele mai grave probleme ale R. Moldova
Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Corupţia şi slaba guvernare la nivel local rămân cele mai grave probleme ale ţării, pe lângă relaţiile tot mai dificile cu Rusia şi teritoriile cu statut special (Transnistria şi Găgăuzia), mai spune raportul.
Scorurile mici obţinute de Moldova la capitolul corupţie reflectă luptele adesea lipsite de succes duse de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În 2014, s-au oferit mite-test pentru identificarea şi sancţionarea funcţionarilor publici corupţi sau care prezintă risc. Cei mai mulţi au acceptat (în unele cazuri chiar 100%), iar unii s-au arătat dispuşi să primească şi pe viitor. În ciuda acestui fapt, cei descoperiţi nu au putut fi sancţionaţi prin demitere sau arest, ci numai prin amendă, pentru că testele s-au făcut fără mandat judecătoresc. CNA a intenţionat de asemenea să producă o evidenţă a integrităţii în 2015, prin care ar fi imposibil să fie reangajate în administraţia publică persoane care au fost demise pentru probleme de integritate. Intenţia a fost criticată, pe motiv că CNA s-ar axa mai mult pe depistarea persoanelor care încă nu au primit mită, evitând să le ancheteze pe cele care au luat.
Problemele CNA sunt asemănătoare celor ale Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), ambele suferind de pe urma subfinanţării, a lipsei de pârghii şi a influenţelor politice.
O sursă de optimism este mass-media, care a devenit mai activă în expunerea şi investigarea faptelor de corupţie, cum ar fi concesionarea timp de 49 de ani a aeroportului din Chişinău unei firme ruseşti, în urma unei licitaţii noncompetitive. Cu toate acestea, mass-media din Republica Moldova rămâne, asemenea celei din România, subfinanţată şi controlată de personaje cu legături politice. Consiliul de Coordonare al Audiovizualului a aplicat mai multe sancţiuni posturilor TV care au contribuit în afara limitelor legii la camapnii electorale, uneori chiar înainte de startul oficial al acestora.
Nici posturile patronate extern nu au scăpat de sancţiuni, după ce NTV, Channel One, RTR, Ren TV şi Rossiya 24 au fost amendate sau chiar suspendate pentru difuzarea de materiale considerate de propagandă, ma ales în ceea ce privea situaţia din estul Ucrainei. La rândul lor, canalele de televiziune care criticau guvernul de la Chişinău au întâmpinat dificultăţi, Jurnal TV, Accent TV şi RTR fiind scoase din grila de programe în ianuarie. De asemenea, jurnalişti se confruntă adesea cu ameninţări sau excluderi de la procese deliberative sau decizionale. Situaţia lor este cu atât mai rea în Transnistria şi Găgăuzia, unde numai sursele loiale conducerii sunt tolerate.
Ca şi în cazul României, cea mai mare sursă de optimism vine de la societatea civilă, care în 2014 a fost activă în promovarea politicilor publice şi a intereselor societăţii, precum şi în a se opune acţiunilor din Crimeea şi estul Ucrainei, pe care le consideră abuzive. În ciuda unui scor din ce în ce mai bun în ultimii ani, (de la 4.00 în 2006 la 3.25 în 2015), sectorul societăţii civil suferă de pe urma lipsei de fonduri, fiind dependent de finanţare externă, şi de pe urma gândirii că deciziile sunt numai treaba politicienilor. Cu toate acestea, sectorul civil din Moldova devine din ce în ce mai activ, mai vocal şi mai capabil să reprezinte interesele societăţii în general, conchide raportul Freedom House.
Citiți aici raportul integral Nations in Trensit 2015 al Freedom House despre Republica Moldova
Andrei Astefanesei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
Circa 960 de declaraţii de avere şi de interese persona...
Chiar dacă termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 expiră la finele lunii martie curent, la Comisia Naţională de Integritate (CNI) au început a fi aduse astfel de documente. Cei mai harnici s-au dovedit a fi colectorii de declaraţii de la ministerele Mediului şi Apărării, dar şi din cadrul inspectoratelor de poliţie din sectoarele Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău. Nu au rămas în urmă nici colectorii din cadrul primăriilor din localităţile raionului Drochia, de la primăria Oneşti, Hânceşti, dar şi de la primăria oraşului Cantemir.
Procuror care locuiește în sediul Procuraturii
Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.
CV-ul și averea „din declarații” a medicului din frunte...
Ghenadie Buza, președintele raionului Hâncești, urmează, „în curând” să finalizeze construcția unei case în orașul Hâncești, acolo unde locuiește. El conduce un Mercedes și este pasionat de vinificație, participând la concursuri organizate pentru producători. Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în cadrul Spitalului Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentat al Partidului Democrat (PDM). A ajuns președinte de raion fiind susținut și de un deputat socialist, care, a plătit pentru vot cu calitatea sa de membru de partid. Liberal-democrații, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu ”metode de șantaj și cumpărare”.
Procurorul de la conducerea raionului Călăraşi vrea să...
După alegerile locale din acest an, raionul Călăraşi şi-a schimbat culoarea politică. Dacă timp de opt ani, adică pe parcursul a două mandate, la conducerea raionului s-a aflat democratul Ilie Rău, locul acestuia a fost luat, după alegerile din vară, de liberal-democratul Sergiu Artene. Fost procuror şi avocat, acesta şi-a pus un gând: să diminueze corupţia din administraţia publică locală.
Judecători cu imobile în municipiul Chişinău doresc apa...
Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.