Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar putea permite existenţa conflictelor de interese
O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.
Noua lege interzice existenţa oricărui grad de rudenie între participanţii la procesul de achiziţii, fiind reglementat conflictul de interese. Potrivit legii, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţii publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale”.
Legea mai stabileşte că persoana fizică sau juridică care participă direct în procesul de verificare şi evaluare a ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, subcontractant sau ofertant asociat. De asemenea, membrul grupului de lucru va fi obligat să semneze pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, prin care confirmă că nu este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al treilea inclusiv, cu una sau mai multe persoane angajate ale ofertantului ori cu unul sau mai mulţi fondatori ai acestora.
Ocolişurile legii
Gheorghe Ghidora, şeful-adjunct al Direcţiei reglementare şi control din cadrul Agenţiei Achiziţii Publice, a declarat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice că în cazul în care se dovedeşte că membrii grupului de lucru nu îşi vor declara interesele, atunci procedura de achiziţie riscă să fie anulată. El a mai spus că eventualul conflict de interese va fi examinat şi de Comisia Naţională de Integritate (CNI), iar persoanele care se vor face responsabile de nedeclarare vor fi sancţionate conform prevederilor acestei legi.
Specialiştii constată totuşi o discrepanţă dintre prevederile Legii cu privire la conflictul de interese şi cele din noua lege privind achiziţiile publice. Aceasta ar putea permite autorităţilor să pună în componenţa grupului de lucru pentru organizarea tenderelor angajaţi din instituţie care nu sunt subiecţi ai declarării intereselor personale şi, respectiv, aceştia nu vor purta răspundere pentru admiterea unui conflict de interese. În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, prevederile noii legi privind achiziţiile publice referitoare la conflictul de interese ar fi trebuit adaptate la cele ale legii cu privire la conflictul de interese, astfel ca să fie menţionat clar că membrii grupului de lucru ar trebui să fie doar subiecţii declarării. „În situaţia creată, s-ar putea să avem o practică neuniformă. S-ar putea ca într-un caz, pentru necompletarea declaraţiei de confidenţialitate şi imparţialitate de către un membru al grupului de lucru a cărui rudă a participat la concurs ca ofertant, procedura ar putea fi doar anulată (dacă acel membru nu-i subiect al declarării). În alt caz, însă, pentru aceeaşi abatere, există riscul anulării procedurii, dar şi sancţionării membrului grupului de lucru care ar fi admis conflictul de interese (în situaţia când acest membru este subiect al declarării)”, precizează şeful CNI.
Contractele semnate în conflict de interese nu sunt anulate
Până acum, presa a scos la iveală mai multe ilegalităţi comise de autorităţile publice centrale şi locale unde în procesul de achiziţionare a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor erau implicate rude ale părţii contractante. Pe parcursul a trei ani, Moldova Curată a descoperit mai multe situaţii în care rude ale primarilor au câştigat concursuri publice organizate de primării. Cele mai relevante exemple au ajuns şi în instanţa de judecată. Unul dintre acestea este cazul fostului primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, care a cumpărat pâine şi lapte pentru instituţiile de învăţământ de la firma familiei primarului. Un alt caz este al primarului oraşului Ungheni, a cărui soţie a vândut Primăriei produse de birotică.
Moldova Curată a relatat şi despre o situaţie în care rude ale primarului au făcut parte din grupul de lucru de selectare a agentului economic pentru o achiziţie publică. Cuscra fostului primar al oraşului Ialoveni a fost membră a grupului de lucru care a selectat firma ginerelui fostului edil drept câştigătoarea a câtorva tendere.
Până acum însă nici un contract de achiziţii care a fost încheiat în conflict de interese nu a fost anulat de instanţa de judecată, deşi legea prevede acest lucru în cazul în care actul CNI este definitiv.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Codul Educației l-a pus în dificultate pe edilul din Cr...
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de Comisia Națională de Integritate (CNI), fiind bănuit că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Soția sa, Elena Guțan, este director al grădiniței de copii din Cricova. În timp ce membrii Comisiei au clasat acest caz, motivând că primarul nu a luat nici o decizie prin care și-ar favoriza soția, experții anticorupție spun că acesta este un eventual conflict de interese, întrucât, potrivit prevederilor noului Cod al Educației, instituțiile preșcolare sunt în subordinea autorităților publice locale.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.