Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Averile noilor miniștri au fost făcute publice
Cel mai bogat dintre miniștrii intrați în Guvern la ultima remaniere, adică în decembrie 2017, este de departe Chiril Gaburici, fostul premier demisionat din cauză că jurnaliștii i-au descoperit diploma falsă de studii liceale. Din declarațiile de avere publicate de ANI se vede că doar Gaburici deține autoturisme scumpe, mai multe imobile și afaceri. Restul noilor miniștri au venituri și bunuri mai modeste.
Trei viceminiştri vor da explicaţii la CNI
După ce Moldova Curată a descoperit că şapte viceminiştri nu au indicat nicio locuinţă în declaraţiile de avere pentru anul 2012, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a examinat cazurile lor și a iniţiat, la 16 mai, controale pe numele a trei demnitari. Este vorba de viceministrul Economie, Dumitru Godoroja, ex-viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare; viceministrul Culturii, Igor Șarov, şi viceministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vitali Ciolac. La rândul lor, cei vizați susţin că declaraţiile lor de avere pentru anul 2012 sunt completate corect, iar informaţia este veridică.
Cazul Arnăut: jurnaliștii și CNI au reușit ce nu au reu...
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.