Zece angajați la stat sunt investigați în prezent de către procurori pentru îmbogățire ilicită
Deocamdată nici un funcționar public din Republica Moldova din cei 14 pe numele cărora au fost pornite cauze penale în ultimii 3 ani pentru îmbogățire ilicită nu a ajuns să fie condamnat. În două cazuri, urmărirea penală a fost încetată, iar alte două cauze au fost expediate în instanța de judecată. În prezent, 10 angajați la stat sunt bănuiți de îmbogățire ilicită. Asta reiese din datele Procuraturii Anticorupție, expuse într-o notă informativă la solicitarea portalului Moldova Curată.
Articolul 330/2 - îmbogățirea ilicită - a fost introdus în Codul penal al Republicii Moldova în luna februarie 2014. De atunci și până în prezent, Procuratura Anticorupție și organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție au avut în gestiune 14 cauze penale pornite conform acestui articol. Potrivit adjunctului procurorului-șef Anticorupție, Adrian Popenco, în prezent procurorii au în gestiune 10 cauze penale pornite „în temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită”.
Procurorii nu divulgă cine sunt persoanele urmărite penal, însă se știe că una dintre ele este judecătorul Oleg Melniciuc, fost președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, reținut, apoi eliberat, la sfârșitul lunii iunie 2017. În acest caz, procurorii au deschis cauza penală după ce au verificat faptele expuse într-o investigație jurnalistică. Magistratul a declarat presei că nu a ascuns nimic, că se consideră nevinovat și că el însuși ar fi prezentat procurorilor toate documentele pe care aceștia le căutau în timpul perchezițiilor din biroul și din locuința sa.
Primele cauze penale pentru îmbogățire ilicită au fost pornite în anul în care articolul respectiv a intrat în vigoare - 2014 - și viza doi reprezentanți ai administrației publice locale. Atunci șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen (azi procuror general), declara că aplicarea acestui articol este dificilă, întrucât Republica Moldova era, la acel moment, singura țară dn regiune care a introdus o asemenea prevedere în legislație - îmbogățirea ilicită. „Astfel, nu putem vedea, din experiența altor state, gradul de aplicabilitate a acestei prevederi”, declara Eduard Harunjen.
Articolul 330/2 din Codul penal prevede o amendă de până la 160 de mii de lei sau până la 7 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de răspundere care deţin, personal sau prin intermediul unor terţi, bunuri a căror valoare „depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”. În cazul aceleiași infracțiuni, comise de o persoană de demnitate publică, amenda maximă constituie 200 de mii de lei sau privațiune de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Viorica Manole
În imagine: Judecătorul Oleg Melniciuc (dreapta) ieșind din locuința sa după perchezițiile efectuate pe 27 iunie 2017. Sursă foto: captură video Jurnal TV.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia Timofti a câștigat aproape 665 de mii de lei în...
Declarația de avere pentru anul 2012 a președintelui Nicolae Timofti a fost publicată astăzi pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate. Din document aflăm că președintele are un depozit de 254 de mii de lei la Banca de Economii pentru care a primit dobândă de 9 314 lei în anul trecut, iar indemnizația care i-a fost achitată atunci când a părăsit funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea celei de șef de stat a fost de 325 500 de lei.
Adevărul: Primul funcţionar de stat care îşi declară ca...
Secretarul adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, vizat în câteva anchete ale Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), a inclus în declaraţia pe venit pentru anul 2012 şi cadourile de nuntă în valoare de 30 600 de dolari, primite împreună cu soţia sa.
Vilele ascunse ale liderului PDM
Președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, deține proprietăți în străinătate pe care nu le-a indicat în declarațiile de avere atunci când a fost deputat în Parlament (2010 - 2014). În prezent el nu deține nici o funcție publică, de aceea nu depune declarații de venituri și interese. Reporterii RISE Moldova au identificat 3 vile și o cabană de munte în Elveția, Franța și România, care ar aparține liderului PDM. Una dintre ele a fost cumpărată în anul 2012 cu o sumă echivalentă a 26 de milioane de euro. Cu alte 11 milioane de euro casa a fost reamenajată, anume s-a construit piscina și amenajată grădina.
Milionarii cu robe
Salariile modeste pe care le ridică judecătorii contrastează izbitor cu vilele luxoase și limuzinele pe care le au și le conduc aceștia. Presa a scris în ultimul timp despre mai mulți magistrați care, deși indică venituri anuale de câteva zeci de mii de lei, dețin în proprietate case și mașini de milioane. Cu toate acestea, deocamdată niciunul dintre ei nu a fost sancționat pentru că averile lor nu corespund veniturilor obținute. Comisia Națională de Integritate afirmă că astfel de cazuri sunt greu de demonstrat.
Ghimpu, cercetat de CNI
Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis astăzi inițierea unei proceduri de control în cazul liderului Partidul Liberal, Mihai Ghimpu, care nu și-a trecut în declarația de avere un apartament procurat încă la sfârșitul anului 2011 în centrul capitalei.