Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 milliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat legile cu privire la reformarea sectorului de integritate, iar la 30 iulie acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Astfel, la 1 august intră în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost armonizate alte norme referitoare la sectorul de integritate.
Petru Tofan, procurorul raionului Ștefan Vodă, deține în prezent trei apartamente: unul în orașul Ștefan Vodă și două la Chișinău. El are 4 copii și conduce procuratura raională din anul 2005. Un apartament i-a fost repartizat de către Consiliul Raional Ștefan-Vodă, iar altele două le-a cumpărat, în baza unor contracte de investiții, cu banii părinților săi, care au vândut proprietăți la Florești și în capitală. Procurorul spune că are toate contractele și poate justifica orice achiziție, menționând că numai datorită părinților săi are locuință.
În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
Primarul comunei Ciripcău din raionul Floreşti şi-a angajat cumnata (soţia fratelui) în funcţia de directoare a grădiniţei din localitate. Pe fratele său însă îl angajase mai înainte în calitate de paznic al instituţiei preşcolare. Mihail Donos spune că nu ţine cont de buchea legii atunci când vine vorba să apere interesele tinerei generaţii.
