În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pentru acte de corupție
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
Șase luni de detenție pentru mită de 6 000 de dolari
Într-unul dintre cazuri este vizat un funcționar public. Acesta a fost condamnat la șase luni de detenție, deși legislația prevede o pedeapsă minimă de doi ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență. Bărbatul era angajat al Penitenciarului nr.12 din Bender și a pretins 6 000 de dolari de la un deținut căruia i-a promis că-i va determina pe procurori și judecători să-l elibereze condiționat înainte de termen. La stabilirea pedepsei, Judecătoria Militară a ținut cont de anumite „circumstanțe excepționale” cum ar fi: lipsa antecedentelor penale, inculpatul este tânăr și are la întreținere un copil minor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a contribuit la descoperirea infracțiunii. Drept rezultat, funcționarul a primit doar șase luni de închisoare.
În celelalte două cazuri, inculpații care au ajuns după gratii sunt persoane fizice care au extorcat bani de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova cărora le-au promis ajutor în perfectarea cetățeniei României.
Lacune în legislație
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a recunoscut că există anumite carențe în legislație care le permit judecătorilor să dea sentințe prea blânde celor care săvârșesc acte de corupție, dar a promis că va veni cu mai multe inițiative care au menirea să schimbe radical situația din domeniu.
În cadrul aceluiași studiu a fost demonstrat faptul că persoanele prinse cu mită sunt favorizate atât de judecători, cât și de procurori. În 91 la sută dintre cazuri, procurorii au cerut instanțelor de judecată să aplice anumite articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. În 81% din cazuri, inculpaților le-a fost redusă pedeapsa cu o treime, pentru că și-au recunoscut vina. De multe ori, procurorii cer condamnare cu suspendare sau reduc pedeapsa, invocând anumite circumstanțe excepționale.
Amenzi de până la 3 000 de lei
Studiul mai relevă faptul că instanțele de judecată preferă să aplice amenzi penale în loc de sancțiuni mai dure cerute în cazuri de luare de mită. În 27 la sută din cazurile analizate, magistrații au dispus eliberarea de răspundere penală a celor cercetați pentru acte de corupție și sancționarea lor doar din punct de vedere administrativ. Amenzile ajung până la 3 000 de lei, indiferent de suma de bani pe care a cerut-o inculpatul ca mită. „Este incorect ca cei care au primit mită 100 de lei și cei care au primit șase mii de lei sau chiar 4 000 de euro să fie amendați cu 3 000 de lei. O asemenea situație nu contribuie la o luptă eficientă cu actele de corupție”, a punctat unul dintre autorii studiului, fostă judecătoare, Raisa Botezatu.
Autorii raportului au calculat și valoarea medie a mitei pretinse de inculpații celor 198 de dosare penale examinate. Suma depășește 12 mii de lei.
Studiul a fost inițiat de către Centrul Național Anticorupție, cu suportul logistic al Curții Supreme de Justiție și a fost finanțat de Uniunea Europeană. Autorii au examinat 198 de dosare penale inițiate pentru acte de corupție pe care au fost pronunțate sentințe irevocabile de către instanțele de judecată în perioada ianuarie 2010- iulie 2012.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
CNI a amânat examinarea dosarului lui Serafim Urechean
Preşedintele Curţii de Conturi (CC), Serafim Urechean, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că nu ar fi indicat toate veniturile şi proprietăţile în declataţia de avere pentru anul 2012. Membrii CNI însă nu au emis o decizie finală, dosarul urmând să fie reexaminat. Serafim Urechean susţine că unii membri ai CNI nu se bazează pe fapte reale, ci ar face jocul partidelor.
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.