În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pentru acte de corupție
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
Șase luni de detenție pentru mită de 6 000 de dolari
Într-unul dintre cazuri este vizat un funcționar public. Acesta a fost condamnat la șase luni de detenție, deși legislația prevede o pedeapsă minimă de doi ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență. Bărbatul era angajat al Penitenciarului nr.12 din Bender și a pretins 6 000 de dolari de la un deținut căruia i-a promis că-i va determina pe procurori și judecători să-l elibereze condiționat înainte de termen. La stabilirea pedepsei, Judecătoria Militară a ținut cont de anumite „circumstanțe excepționale” cum ar fi: lipsa antecedentelor penale, inculpatul este tânăr și are la întreținere un copil minor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a contribuit la descoperirea infracțiunii. Drept rezultat, funcționarul a primit doar șase luni de închisoare.
În celelalte două cazuri, inculpații care au ajuns după gratii sunt persoane fizice care au extorcat bani de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova cărora le-au promis ajutor în perfectarea cetățeniei României.
Lacune în legislație
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a recunoscut că există anumite carențe în legislație care le permit judecătorilor să dea sentințe prea blânde celor care săvârșesc acte de corupție, dar a promis că va veni cu mai multe inițiative care au menirea să schimbe radical situația din domeniu.
În cadrul aceluiași studiu a fost demonstrat faptul că persoanele prinse cu mită sunt favorizate atât de judecători, cât și de procurori. În 91 la sută dintre cazuri, procurorii au cerut instanțelor de judecată să aplice anumite articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. În 81% din cazuri, inculpaților le-a fost redusă pedeapsa cu o treime, pentru că și-au recunoscut vina. De multe ori, procurorii cer condamnare cu suspendare sau reduc pedeapsa, invocând anumite circumstanțe excepționale.
Amenzi de până la 3 000 de lei
Studiul mai relevă faptul că instanțele de judecată preferă să aplice amenzi penale în loc de sancțiuni mai dure cerute în cazuri de luare de mită. În 27 la sută din cazurile analizate, magistrații au dispus eliberarea de răspundere penală a celor cercetați pentru acte de corupție și sancționarea lor doar din punct de vedere administrativ. Amenzile ajung până la 3 000 de lei, indiferent de suma de bani pe care a cerut-o inculpatul ca mită. „Este incorect ca cei care au primit mită 100 de lei și cei care au primit șase mii de lei sau chiar 4 000 de euro să fie amendați cu 3 000 de lei. O asemenea situație nu contribuie la o luptă eficientă cu actele de corupție”, a punctat unul dintre autorii studiului, fostă judecătoare, Raisa Botezatu.
Autorii raportului au calculat și valoarea medie a mitei pretinse de inculpații celor 198 de dosare penale examinate. Suma depășește 12 mii de lei.
Studiul a fost inițiat de către Centrul Național Anticorupție, cu suportul logistic al Curții Supreme de Justiție și a fost finanțat de Uniunea Europeană. Autorii au examinat 198 de dosare penale inițiate pentru acte de corupție pe care au fost pronunțate sentințe irevocabile de către instanțele de judecată în perioada ianuarie 2010- iulie 2012.
Crina Vlaicu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La Cojușna, primarul s-a „distanțat” de cumnata care îi...
Primarul comunei Cojușna din raionul Strășeni este bănuit că ar admite un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe cumnata sa, care este directoarea Școlii de Arte din localitate. Primarul se jură că nu a știut că actualul cadru legislativ conține prevederi care ar interzice conflictul de interese.
Apartament nedeclarat al președintelui Curții de Apel B...
Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.
Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătoreșt...
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.
Andrian Candu acuză societatea civilă de tărăgănarea pr...
Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că o bună parte a informației de interes public este ”cerșită”, prin intermediul solicitărilor în scris, de la autorități, care, de fapt, ar trebui să le facă publice din oficiu. ”Pentru a afla informații despre averile deputaților, despre bunurile pe care le dețin, de ce trebuie să scrii atâtea scrisori, dacă ar fi mai simplu să accesezi asta on-line?”, l-a întrebat pe Andrian Candu unul dintre jurnaliști, care stătea într-o cușcă improvizată, adusă acolo pentru a arăta, simbolic, îngrădirea accesului la informație în Republica Moldova.