Ministerul Justiției vrea să elimine proba la poligraf pentru inspectorii de integritate din cadrul ANI
Ministerul Justiției propune eliminarea testului la detectarea comportamentului simulat (poligraf) la angajarea inspectorilor de integritate. De asemenea, instituția intenționează să excludă acest test ca probă eliminatorie pentru candidații le funcțiile de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate.
Proiectul de lege de modificare a legii cu privire la ANI care prevede schimbările respective a fost propus dezbaterilor publice. El a fost elaborat după ce s-a constatat că existența și modul de folosire a probei „poligrafului” la selectarea angajaților și conducerii ANI contravine legii de bază care se referă la aplicarea poligrafului în Republica Moldova.
Documentul propune ca rezultatele testării la poligraf a candidaților la funcțiile de președinte și vice-președinte ANI să reprezinte ”unul din criteriile de evaluare a candidaților pentru care se acordă punctaj, conform regulamentului de concurs aprobat de Consiliul de Integritate”, în loc să fie o probă eliminatorie în concurs, așa cum prevede în prezent Legea cu privire la ANI.
Menționăm că Legea cu privire la aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat prevede că rezultatul acestui test nu constituie unicul temei pentru demiterea din funcție sau pentru eliminarea din concursul pentru o funcție în stat. În același timp, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate arată că rezultatul negativ al testului este un motiv de eliminare din cursă a candidaților pentru funcțiile de conducere în cadrul ANI.
Expert: Eliminarea probei la poligraf este exagerată
În opinia Elenei Prohnițchi, expertă la Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), ar fi dificil de cuantificat rezultatele unui test la poligraf. ”Eu nu-mi imaginez cum ar fi posibil de făcut acest lucru. Legislația spune că rezultatele sunt interpretabile, sunt doar un indiciu pentru instituția care selectează persoană ca să întreprindă verificări suplimentare. Nu este clar în ce măsură se va calcula punctajul. Cum se va face diferențierea între o persoană care a picat testul și altă persoană care nu a picat testul, dar are rezultate irelevante?”, a întrebat experta.
Referitor la eliminarea testelor la poligraf pentru candidații la funcțiile de inspectori de integritate, Elena Prohnițchi nu este de acord cu această propunere. Potrivit ei, testarea la poligraf a viitorilor inspectori de integritate este necesară, deoarece ei sunt cei care vor efectua verificările averilor și intereselor demnitarilor.
”Să excluzi definitiv testarea la poligraf pentru inspectorii de integritate, persoane care trebuie să corespundă unor principii morale și de integritate, pentru că urmează să verifice declarațiile de avere și interes, cred că este exagerat”, a subliniat Elena Prohnițchi. Ea a dat exemplul staff-ului operativ al Centrului Național Anticorupție, care este obligat să treacă testul la poligraf, de aceea proba ar trebui să fie obligatorie și pentru inspectorii de integritate. Potrivit expertei, rezultatele testelor trebuie păstrate în dosarele personale pentru a se putea reveni la ele în cazul unor sesizări sau situații de risc.
”S-a depus mult efort pentru ca o serie de funcționari să fie testați la poligraf”
”Testarea la poligraf peste tot este considerată ca unul dintre mecanismele de asigurarea a integrității personalului recrutat. Rezultatele nu sunt relevante, dar atunci când oamenii știu că trebuie să susțină testarea la poligraf sunt deja conștienți că nu toți vor aplica, doar cei care sunt încrezători că vor putea trece testarea. Excluderea testării nu cred că e rezonabilă. S-a depus mult efort pentru ca o serie de funcționari să fie testați la poligraf”, a subliniat Elena Prohnițchi.
Potrivit unui proiect de regulament privind organizarea concursului pentru funcțiile de inspectori de integritate pe care l-a elaborat ANI și care a fost propus pentru dezbateri publice, candidații urmează să fie testați la poligraf, dar această probă nu va fi una eliminatorie. Astfel, potrivit regulamentului, candidații, care au promovat proba scrisă şi interviul urmează a fi testați la poligraf, în conformitate cu prevederile Legii 269-XVI din 12.12.2008, privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat. Numărul candidaţilor îndreptaţi pentru testare se corelează cu numărul de funcţii scoase în concurs şi se respectă ordinea în descreştere conform rezultatelor obţinute la probele concursului, se mai spune în regulament.
Lege contestată la Curtea Constituțională de un fost candidat la președinția ANI
Mai amintim că fostul candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, Teodor Cîrnaț, a atacat în instanță Consiliul de Integritate al ANI, după ce nu a susținut testul la detectorul de minciuni. Ulterior, el a solicitat și Curții Constituționale să verifice legalitatea prevederii din legea cu privire la ANI, care stabilește caracterul eliminatoriu al testului la poligraf. Mai exact, sunt contestate următoarele prevederi din Articolul 11. Concursul pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al Autorității:
(10) Candidații care au promovat proba scrisă susţin un interviu în faţa Consiliului de Integritate, în termen de 5 zile de la data la care a expirat termenul de soluţionare a contestaţiilor, după care sînt testaţi la detectorul comportamentului simulat (poligraf).
(11) Rezultatele concursului sînt validate de Consiliul de Integritate în termen de 15 zile de la efectuarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).
(12) Cîștigător va fi desemnat candidatul cu cel mai mare punctaj obținut ca urmare a probelor de concurs şi care a susţinut proba detectorului comportamentului simulat (poligraf).
Deocamdată, Curtea Constituțională nu a examinat această sesizare.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La un an și jumătate de la începutul reformei ANI, inst...
Lilian Chișcă, actualul şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), a câștigat concursul pentru poziția de vicepreședinte al instituției. Săptămâna viitoare, acesta ar putea fi confirmat în funcție de către șeful statului. Vicepreședintele ANI a fost ales abia acum, chiar dacă legea de reformare a instituției a intrat în vigoare în luna august 2016.
Un membru al CNI este suspectat de incompatibilitate şi...
Leonid Morari, membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), este în prezent şi administratorul unei firme de audit. Unii membri ai Comisiei parlamentare care a verificat averile şi interesele membrilor CNI spun că vor cere revocarea lui Leonid Morari, pentru că acesta a admis conştient starea de incompatibilitate de funcţii, contrar legii.
După aproape un an și jumătate, Autoritatea Națională d...
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Potrivit prevederilor legislației, odată cu publicarea decretului în Monitorul Oficial, Rodica Antoci trebuie să depună jurământul în decursul a 5 zile.
Un membru CNI ar putea fi în atenţia deputaţilor
Cazul lui Leonid Morari de la Comisia Naţională de Integritate (CNI) ar putea fi reexaminat de către deputați. După ce au audiat, la începutul lunii decembrie, raportul referitor la veniturile, incompatibilităţile şi interesele membrilor CNI pentru anul 2014, parlamentarii spun că apar noi bănuieli și suspiciuni, de aceea câteva cazuri ar putea fi discutate din nou. Astfel, aleșii poporului vor examina dacă Leonid Morari a încălcat sau nu regimul juridic al conflictului de interese atunci când a fost selectată întreprinderea care a procesat declaraţiile de avere şi de interese. Câștigătoare a ieșit Întreprinderea de Stat ”Fiscservinform”, aflată în subordinea Inspectoratului Fiscal de Stat, instituție unde anterior Leonid Morari a deţinut o funcţie de conducere.
Dezbateri pe marginea ”pachetului de integritate”: veri...
Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.
Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile rea...
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.