Un membru CNI ar putea fi în atenţia deputaţilor
Cazul lui Leonid Morari de la Comisia Naţională de Integritate (CNI) ar putea fi reexaminat de către deputați. După ce au audiat, la începutul lunii decembrie, raportul referitor la veniturile, incompatibilităţile şi interesele membrilor CNI pentru anul 2014, parlamentarii spun că apar noi bănuieli și suspiciuni, de aceea câteva cazuri ar putea fi discutate din nou. Astfel, aleșii poporului vor examina dacă Leonid Morari a încălcat sau nu regimul juridic al conflictului de interese atunci când a fost selectată întreprinderea care a procesat declaraţiile de avere şi de interese. Câștigătoare a ieșit Întreprinderea de Stat ”Fiscservinform”, aflată în subordinea Inspectoratului Fiscal de Stat, instituție unde anterior Leonid Morari a deţinut o funcţie de conducere.
Ultimul loc de muncă al lui Leonid Morari, până la numirea în funcţia de membru al CNI din partea Partidului Democrat, a fost cel de şef de direcţie la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Atât în anul 2014, cât şi în anul 2015, Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” a fost desemnată câştigătoare a licitaţiilor publice organizate de CNI. Agentul economic a avut misiunea să scaneze declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate şi cele de interese ale persoanelor cu funcţii publice. La ambele licitaţii, Leonid Morari a făcut parte din grupul de lucru.
Leonid Morari spune însă că în ambele concursuri el a semnat declaraţii de imparţialitate, însă a votat pentru alegerea câştigătorului. “Nu văd nici un conflict de interese, deoarece întreprinderea aceasta nu-mi aparţine şi nu am nici un interes direct. Este un agent economic care a câştigat concursurile în mai multe instituţii publice”, a declarat Leonid Morari.
În şedinţa Parlamentului din 3 decembrie 2015, atunci când a fost audiat Raportul despre neregulile constatate la declararea averilor şi intereselor personale pentru anul 2014 de către conducerea şi membrii CNI, deputatul socialist Vasile Bolea, a menţionat că Leonid Morari este suspectat că ar admite o incompatibilitate de funcţii, deţinând concomitent și poziţia de administrator al unei firme.
Incompatibilitate de funcții și conflict de interese?
Anterior, portalul Moldova Curată a descoperit că pe lângă funcţia publică la CNI, Leonid Morari figurează în acte şi ca administrator al firmei ”AUDIT-SERVIS” SRL. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, firma a fost fondată în 1992 şi prestează servicii în domeniul evidenţei contabile. Leonid Morari deţine o treime din acţiuni la această firmă. Anterior, acesta însă a declarat că firma nu a activat niciodată.
Deputatul socialist, care face parte din Comisia ce a examinat averile și interesele conducerii CNI, spune că va propune examinarea suplimentară a situaţiei legate de „Fiscservinform” pentru a stabili dacă membru CNI, pe lângă incompatibilitatea de funcţii pe care ar fi admis-o, ar fi încălcat şi regimul juridic al conflictului de interese.
Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” a participat trei ani la rând la tenderele organizate de CNI. În anul 2013, concursul public a fost câștigat de „BTS PRO” S.R.L, iar în ultimii doi ani - de „Fiscservinform”. În anul 2014, suma totală oferită de CNI pentru Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” pentru serviciile de digitizare şi procesare a declaraţiilor a constituit 285 de mii de lei. Pentru anul 2015 valoarea contractului s-a ridicat la aproape 800 de mii de lei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Foștii membri ai CNI, care au cerut salarii restante, a...
Magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au respins cererea foștilor membri ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari, care au cerut ca Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să le plătească salariile pentru perioada de după expirarea mandatelor și până când a fost aleasă noua conducere a instituției. Ei au motivat că în această perioadă au fost la serviciu. Magistrații au argumentat că foștii membri ai CNI nu au documente care ar dovedi că au muncit în acea perioadă.
Document ANI: Serghei Ostaf, membru al Consiliului de I...
Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.
Încă un pas spre președinția ANI. Teodor Cârnaț – din n...
Cei doi candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, au susținut astăzi proba de interviu în fața membrilor Consiliului de Integritate. Cele mai multe puncte au fost acumulate, ca și la proba scrisă, de către Teodor Cârnaț, care este în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
După aproape un an și jumătate, Autoritatea Națională d...
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Potrivit prevederilor legislației, odată cu publicarea decretului în Monitorul Oficial, Rodica Antoci trebuie să depună jurământul în decursul a 5 zile.
Semnături electronice folosite de funcționari la depune...
Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.
