Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Curtea de Apel Chişinău a scos de pe rol cererea lui Alexandru Oleinic de chemare în judecată a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC). Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că fostul deputat nu a respectat procedura prealabilă de a se adresa pârâtului. Mai întâi, acesta trebuia să prezinte o cerere pentru a soluţiona litigiul pe cale extrajudiciară. În aşa fel, reclamantul nu a respectat cerinţele Legii cu privire la libertatea de exprimare, fapt ce impune scoaterea cererii de pe rol.
Masa rotundă „Eficienţa activităţilor structurilor de control legal referitor la integritatea persoanelor cu funcţii publice”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) pe data de 30 aprilie 2013. La întâlnire sunt invitaţi lideri de opinie, experţi anticorupţie, membri ai Comisiei Naţionale de Integritate, oameni politici, jurnalişti.
Curtea Supremă de Justitie (CSJ) a admis recursul Initiațivei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) sîși a cășat integral o decizie a Curții de Apel Chișinău, prin care instanța a recunoscut că informația din buletinul informativ al ICPC "Cunoaște-ți candidatul!" care îl vizează pe Alexandru Oleinic, fost candidat pe listele Alianței "Moldova Noastră" la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova de la 28 noiembrie 2010, nu corespunde realității. CSJ a restituit cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.
Victor Strătilă şi-a început activitatea profesională în anul 1994 la Procuratura municipiului Chişinău, iar în perioada anilor 1998-1999 a deţinut funcţia de procuror al secţiei anchetă penală din cadrul acestei instituţii unde activa şi actualul preşedinte al CNI, Anatolie Donciu.
Odată cu numirea lui Anatolie Donciu de către Parlament, la 25 octombrie 2012, în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, fapt contestat vehement de rerezentanţi ai societăţii civile, jurnaliştii au descoperit că acesta ar fi tăinuit o parte din averea familiei sale. Asta în condiţiile în care CNI trebuie, în conformitate cu legislaţia, să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale persoanelor cu funcţii importante în stat.
Nici nu au reuşit bine să îşi înceapă munca în componenţă deplină, că solicită deja lefuri mai mari! Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au solicitat, pe 4 aprilie current, deputaţilor majorarea salariilor. Potrivit preşedintelui CNI, Anatol Donciu, dacă Parlamentul nu va decide majorarea retribuţiilor, instituţia riscă să rămână fără angajaţi şi cu cele peste 45 de mii de declaraţii de avere şi proprietate ale demnitarilor neverificate.
Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.
Procesul de verificare a declaraţiilor de venit ale funcționarilor publici pentru anul 2012 a eşuat. Aceasta este concluzia la care au ajuns, recent, experții Transparency Internaţional Moldova (TI - Moldova) care au monitorizat 20 de autorităţi publice centrale. Potrivit lor, circa 25 de mii de declarații pe venit și proprietăți, depuse în anii 2010-2011, n-au fost verificate. Experţii se arată îngrijoraţi de acest fapt, deoarece, spun ei, în acea perioadă s-a înregistrat un flux foarte mare de cadre în instituţiile monitorizate.
Un grup de opt consilieri ai Consiliului orășenesc Călărași au expediat în luna martie curent la Procuratura Călărași și la Procuratura Anticorupție o scrisoare în care reclamau abuzuri. Potrivit consilierilor, directorul Întreprinderii Municipale „Rețele Termice” din Călărași, instituție ce a fost fondată de către Consiliul orășenesc, și-a angajat la această întreprindere soția, fiul și fiica, iar aceștia ar fi remunerați cu salarii ce variază între șase și nouă mii de lei pe lună. Directorul neagă acuzațiile și spune că ar fi vorba de ”o răfuială politică”.
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
