Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de funcționari sunt declarate, dar ascunse de ochii publicului
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Potrivit formularului declarației de avere, subiecții declarării trebuie să indice dacă dețin „metale, pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural sau universal, a căror valoare unitară depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie”.
În anul 2016, pentru care au fost declarate bunurile, salariul mediu pe economie a constituit 5050 de lei. Asta înseamnă că dacă un singur obiect deținut costă mai mult de 75 de mii de lei, funcționarul trebuie să-l declare. Unii semnatari ai declarațiilor declară câte trei și mai multe astfel de obiecte.
La fel, ei sunt obligați să indice dacă dețin „colecții de artă de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”. În acest caz, obiectul trebuie declarat dacă valoarea lui depășește 101 mii de lei.
Solicitați de Moldova Curată să spună de ce datele despre colecțiile de artă deținute de funcționari sunt blurate în declarațiile de avere, atât Eugen Vițu, responsabil de comunicare la Autoritatea Națională de Integritate, cât și Lilian Chișca, șef al Direcției control venituri și proprietate din aceeași instituție, au făcut referire la Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale. Articolul 9 al acestei legi prevede: „Nu sînt publice şi constituie informaţii cu acces limitat datele conținute în declarații referitoare la (…) bunurile sub formă de metale sau pietre prețioase, obiectele de artă și de cult, obiectele ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, colecțiile de artă, de numismatică, de filatelie, de arme și semnătura subiectului declarării”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Interese cu „tensiune înaltă”
O firmă fondată de Mihail Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE) a câştigat o licitaţie publică de achiziţionare a echipamentului energetic, în valoare de peste 44 mii de euro, destinat AEE. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Directorul Agenţiei a contestat actul CNI în judecată, calificându-l drept „aberaţie”.
ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Să fie lumină în banii partidelor
Legea ce impune reguli stricte şi clare privind finanţarea partidelor a fost votată joi, 17 iulie 2014, de Parlament în prima lectură. Experţii spun însă că e „un pas de ochii lumii“ şi că la scrutinul din toamnă politicienii vor aplica schemele vechi, netransparente.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
