Profil candidat: Demian Caraseni
Integritatea în activitatea politică
Demian Caraseni este deputat, pedagog, absolvent al Institutului Pedagogic din Chişinău şi apoi al Academiei de Administraţie Publică de pe lângă preşedintele R. Moldova. A practicat luptele libere şi deţine titlul de antrenor emerit al R. Moldova. Demian Caraseni a devenit în anul 1999 deputat în Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri, iar în anul 2003 a fost ales primar în satul său de baştină, Congaz, din raionul Comrat, fiind reales în această funcţie în iunie 2007.
În anul 2006, Vladimir Voronin l-a decorat pe Caraseni, care atunci îi era coleg de partid, cu Ordinul „Meritul Civic”, „pentru muncă prodigioasă în organele administraţiei publice şi contribuţie la dezvoltarea social-economică a satului Congaz, UTA Găgăuzia”. În luna iulie 2008, Demian Caraseni, atunci lider al comuniştilor din autonomie, a fost ales vicepreşedinte al Adunării Populare de la Comrat, iar în 2010 a candidat pe listele PCRM pentru funcția de deputat, fiind al 51-lea. Nu a ajuns însă în Legislativ. În anul 2013, în Adunarea Populară s-a creat o fracţiune a Partidului Democrat din Moldova, iar preşedintele ei a devenit Caraseni. La alegerile parlamentare din 2019, candidează pe lista națională a PDM, pe poziția nr. 21.
În 2013, Demian Caraseni a propus, iar Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o rezoluţie prin care a interzis Ministerului Educaţiei de la Chișinău să instaleze în centre de susţinere a bacalaureatului din autonomie camere de luat vederi, detectoare de metale sau dispozitive de bruiere a semnalelor telefonice.
În campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Demian Caraseni a fost pe locul 18 în lista PDM, ajungând la scurt timp deputat și membru al Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională.
Ziarul de Gardă a scris anterior că fratele deputatului PDM Demian Caraseni, Mihail Caraseni, îl consiliază pe președintele Igor Dodon, fiind membru al Consiliului Economic pe lângă președintele R. Moldova din 3 martie 2017. În Decretul președintelui privind componența Consiliului Economic nu este indicată funcția lui Mihail Caraseni, ci doar că reprezintă firma „Trans-Oil LTD”. Anterior, s-a scris că Mihail Caraseni este vicepreședintele grupului „Trans-Oil”.
Presa a scris că Demian Caraseni ar fi îndeplinit funcția de director executiv al companiei Trans-Oil, condusă de omul de afaceri Vaja Jhashi, între 2002-2003.
Integritatea în declararea averii și intereselor personale
La scurt timp după ce a devenit deputat, Caraseni a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate. Instituția s-a sesizat din oficiu constatând că Demian Caraseni nu a depus declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia cu privire la interese personale pentru anul 2014. A fost aprobat un proces verbal, iar la scurt timp, Comisia a verificat bunurile deținute de către alesul poporului. La 12 mai 2016, CNI a stabilit că acesta, cităm, „nu a depus declaraţiile privind veniturile şi proprietatea şi de interese personale pentru anul 2014, constatându-se inexistență situaţiei de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”.
CNI a dispus clasarea cauzei „în legătură cu lipsa diferenţei vădite între veniturile realizate pe parcursul anului 2014 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”. Altfel spus, CNI a constatat că, în 2014, deputatul nu a achiziționat bunuri care să nu poată fi justificate de veniturile pe care le-a avut. Comisia a emis pe numele lui Demian Caraseni „un avertisment de integritate” privind obligativitatea depunerii declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi de interese personale în termenii stabiliţi de legislaţie. Totodată, CNI a decis „informarea Preşedintelui Parlamentului R. Moldova despre nedepunerea de către dl Demian Caraseni a declaraţiilor privind veniturile şi proprietatea şi de interese personale pentru anul 2014”.
Tot în acea perioadă, CNI a examinat și o eventuală incompatibilitate a deputatului, după ce s-a stabilit că acesta deținea și funcția de deputat, și cea de administrator al unei companii. În perioada efectuării procedurii de control de către CNI însă, la data de 28 aprilie 2016, filiala UTA Găgăuzia a Camerii Înregistrării de Stat a adoptat Decizia prin care a radiat din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, Î.I. ,,CARASENI-VATAN”, la care Demian Caraseni era administrator. Astfel, ținând cont de aceste circumstanțe, Comisia a clasat cauza „privind eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor în legătură cu faptul că situaţia care a constituit obiectul acesteia este consumată”.
Ulterior, Demian Caraseni a depus în termen toate declarațiile de avere și interese personale pentru perioada în care a fost deputat. În 2015, în primul an de deputăție, acesta declara că a primit, din salariu, 198 de mii de lei. Deputatul mai indica în declarație trei terenuri, o casă de locuit construită în 1998 și un automobil vechi, de marcă VAZ și o cisternă. Totodată, în perioada 2007-2017, deputatul urma să ramburseze o datorie de 20 de mii de euro.
În declarația de avere și interese pentru anul 2017, Demian Caraseni indică faptul că a avut un venit de 216 mii de lei din salariul de deputat. Între timp, el a indicat în declarație încă un teren, pe care nu-l indicase anterior. Totodată, pe lângă casa de locuit, deputatul a trecut în declarație un garaj și „o altă avere imobiliară”, dobândită în 1997, dar care nu se regăsea în declarația sa de avere pentru anul 2015. În perioadă deputăției, alesul poporului a rambursat datoria, dar nu și-a cumpărat o altă mașină, declarând doar VAZ-ul achiziționat în 2000.
În ultimii ani, Demian Caraseni a donat pentru PDM suma de 128 de mii de lei. 48 de mii de lei acesta a donat în campania electorală din 2014, iar ulterior, 30 de mii de lei în 2015 și alți 50 de mii în 2017.
Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Demian Caraseni este unul dintre fondatorii companiei „Ianavad” SRL. Firma nu se regăsește în declarațiile de avere și interese ale deputatului din ultimii ani, acesta precizând anterior că SRL-ul nu are nicio activitate.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/opponents/pcrm/list/
http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/opponents/pdm/list/
https://declaratii.ani.md/Documents/cni/previewDocHas/id/90642
https://declaratii.ani.md/Documents/cni5/previewDocHas/id/186407
http://www.avere.md/pdf/cni/caraseni-demian-act-cni-ri-2016-05-19.pdf
http://www.avere.md/pdf/cni/caraseni-demian-act-cni-vp-2016-05-12.pdf
https://idno.md/companie?idno=30970016/societatea-cu-raspundere-limitata-%22ianavad%22
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Bilanţ: CNI a iniţiat 112 controale în 2013
În anul curent, Comisia Naţională de Integritate a pornit controlul pe numele a 112 persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Datele respective au fost expuse de către Anatolie Donciu, preşedintele CNI, în cadrul evenimentului Ziua uşilor deschise, organizat la 19 decembrie în incinta instituţiei.
Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar...
O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.
Procuror care locuiește în sediul Procuraturii
Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.