Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI

Arhiva 11 aprilie 2017 1446

S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.



ANI urma să devină funcţională încă de la începutul anului curent, însă abia acum s-a anunţat concursul pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai acestei instituţii. Potrivit Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru aceste poziţii pot aplica doar persoanele care au studii superioare în domeniul dreptului, al economiei, al administraţiei publice sau al managementului şi au o vechime în muncă de şapte şi respectiv cinci ani. De asemenea, Regulamentul prevede că vor fi acceptate la concurs persoanele care întrunesc următoarele criterii: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitatea de exerciţiu deplină; au o reputaţie ireproşabilă; sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate eliberat în condiţiile legii; cunosc şi posedă limba română şi  nu au fost colaboratori operativi sau agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.

Tudor Deliu: „Concurs făcut de ochii lumii”

Un criteriu pentru a fi acceptat la concurs este ca acel candidat să nu fi fost în ultimii doi ani membru al vreunui partid. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare juridice numiri şi imunităţi, Tudor Deliu, consideră că această condiţie, cel mai probabil, nu va fi respectată. Deputatul a dat drept exemplu situaţia în care Legislativul l-a acceptat la concursul de selectare a unui membru al CI din partea Parlamentului pe Mircea Tanasov, consilier local din satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă, ales pe lista Partidului Democrat din Moldova. „Şi atunci acel candidat nu era eligibil, deoarece avea afiliere politică, iar una din condiţiile concursului era ca membrii de partid sau persoanele care au desfăşurat activităţi politice să nu pretindă la o astfel de poziţie. În opinia mea, acest concurs este făcut de ochii lumii, deoarece ambele poziţii vor fi suplinite de membri ai Partidului Democrat din Moldova”, este de părere Tudor Deliu.

CRJM: „Criteriile de selectare îngustează cercul eventualilor candidaţi”

În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), membrii Consiliului nu au pus în dezbatere şi nu au îmbunătăţit criteriile pentru evaluarea candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, aşa cum li s-a recomandat. „Regulamentul este conceput într-un mod care impune indirect deţinerea obligatorie a experienţei de activitate în CNI sau în sistemul de prevenire a corupţiei, condiţie care nu este prevăzută de lege şi îngustează substanţial cercul eventualilor candidaţi. De asemenea, documentul nu face delimitare pentru candidaţii la funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al ANI”, se spune într-un comunicat emis de CRJM.

La rândul său, Tatiana Paşcovschi, membră a Consiliului de Integritate, menţionează că criteriile de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui nu pot fi diferite, deoarece legea nu delimitează atribuţiile celor doi.

Candidaţii care doresc să aplice la concurs pot depune dosarele pentru ambele funcţii, indicând prioritatea pentru una dintre ele. La dosar vor fi anexate următoarele acte: copia buletinului de identitate valabil; copia sau copiile diplomei de studii superioare şi postuniversitare relevante funcţiei; Curriculum Vitae; copia carnetului de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă; cazierul judiciar valabil (certificat de cazier detaliat, valabil la momentul depunerii); certificatul medical privind starea sănătăţii (forma medicală nr.86 perfectată după data de anunţare a concursului); declaraţia pe propria răspundere privind reputaţia candidatului; declaraţia pe propria răspundere de care dovedeşte că nu face parte dintr-un partid politic; declaraţia de confirmare al acordului de prelucrare a datelor cu caracter personal; declaraţia de confirmare a acordului pentru acceptarea şi susţinerea testului de poligraf ca parte a concursului; declaraţia pe propria răspundere privind interesele personale în raport cu membrii Consiliului, comisiilor şi secretariatului concursului; declaraţia pe propria răspundere de integritate publică, conţinând informaţii cu referire la avere şi interese personale.

Dosarul va fi expediat la sediul ANI, iar termenul-limită de depunere a acestuia este 3 mai 2017.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.

10 februarie 2016
1801
Arhiva

Constantin Țuțu, dat în urmărire

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu este cercetat de Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență, iar pe numele lui Judecătoria Chișinău a emis ieri un mandat de arest pentru 30 de zile, în contumacie – absența nejustificată atunci când este convocat de organele de drept. Informația a fost confirmată pentru portalul Moldova Curată de Boris Druță, avocat din oficiu al fostului deputat.

27 septembrie 2019
2826
Arhiva

Profil candidat: Valeriu Ciorici

Integritatea în activitatea politică

21 ianuarie 2019
2952
Arhiva

Un democrat s-a retras dintr-o afacere de milioane pent...

Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.

21 decembrie 2015
2715
Arhiva

Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI

În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

03 octombrie 2013
1738
Arhiva

Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate

Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:

21 august 2013
1711