Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md, vă invită la masa rotundă „Declaraţiile de integritate: între declararea intenţiei şi confirmarea integrităţii”, care va avea loc joi, 11 februarie 2016, cu începere de la ora 14:30, în Sala de conferinţe a Hotelului "Jolly Alon" (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).
Primăria Chișinău este acuzată că ar fi prejudiciat bugetul public cu circa 350 de mii de lei, pe care i-a plătit drept salariu și cheltuieli de deplasare unei angajate care nu se afla în țară. Este vorba despre Gabriela Ciumac, șefa Direcției relații externe, cooperare regională și integrare europeană din cadrul Primăriei. Aceasta își ridica salariul chiar dacă de facto, nu era la serviciu și activa în calitate de ofițer de credite la Banca Europeană de Investiții (BEI) din Luxembourg. Acum Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor cere municipalității returnarea banilor în visteria publică.
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.
Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a majorat acum mai mult de o lună tarifele pentru cei care solicită informaţii despre agenţii economici şi întreprinzătorii individuali din Republica Moldova. Deşi până anul trecut percepea taxe destul de mari pentru aceste informaţii, acum CÎS a dublat preţurile, chiar dacă unele date pe care le oferă sunt învechite şi nu au mai fost actualizate de circa patru ani. Este vorba despre informaţiile referitoare la veniturile obţinute de agenţii economici sau de către întreprinzătorii individuali.
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.
Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.
Ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, este suspectată de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese. Alianţa Anticorupţie a expediat o sesizare la Comisia Naţională de Integritate (CNI) în care menţionează că mama ministrei Sănătăţii, Anadela Glavan, care este şefa Asociaţiei Medicale Teritoriale (ATM) Centru din municipiul Chişinău, ar fi în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii (MS), condus de fiica sa.
Consiliul Raional Călăraşi a cumpărat bunuri de la firma administrată de soţia preşedintelui raionului. Sergiu Artene spune însă că nu a ştiut despre asta şi imediat ce a aflat a şi declarat eventualul conflict de interese, încadrându-se în termenul legal. Cu toate acestea, CNI a iniţiat un control.
Încă un șef de la Fisc este suspectat că se află în incompatibilitate de funcţii, după ce alte două persoane cu posturi similare s-au aflat în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Anatolie Niţelea, care în luna august 2015 a devenit şeful Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) Căuşeni, este şi consilier raional. CNI a stabilit că funcţionarul admite o incompatibilitate, iar din această cauză riscă să-şi piardă funcţia. În situații similare se află și şefii Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) din raioanele Cahul şi Ungheni.
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
