Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Poziţiile cu nr. 9 pe listele partidelor care au acces în Parlament după alegerile din acest an sunt ocupate de generalul de poliţie Vladimir Ţurcan (PSRM), diplomatul Eugen Carpov (PLDM), latifundiarul Ion Tomai (PCRM), ex-ministra Monica Babuc (PDM) şi finanțista Veronica Herţa (PL). Dintre toţi, numai Vladimir Ţurcan a mai fost deputat, dar din partea altui partid, PCRM, iar Veronica Herţa a mai figurat pe lista PL pentru alegerile parlamentare din 2009. Ceilalţi obțin mandatul de parlamentar pentru prima dată.
Deține două case de locuit şi câteva zeci de terenuri agricole, însă nu a declarat acest lucru. Ivan Vrabie, viceprimarul satului Hârbovăţ din raionul Anenii-Noi, nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2013 faptul că este titularul acestor bunuri imobile, menţionând doar venitul pe care l-a obţinut în acel an. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceprimarul a omis din declaraţia de avere mai multe bunuri. Comisia a suspendat controlul urmând ca dosarul să fie expediat Procuraturii Generale. Ivan Vrabie ar putea fi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Starea socială a candidaţilor care deţin poziţia a opta pe listele partidelor parlamentare este foarte diferită: unii nu au locuințe, alţii sunt proprietari de imobile şi de firme sau de mașini luxoase. Astfel, cel mai bogat deputat de pe această poziţie este socialista Alla Dolinţă, urmată de democrata Valentina Buliga, liberalul Ion Apostol, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc şi comunista Irina Vlah. Ultima declară că nu are casă.
Vlad Bătrîncea (PSRM), Grigore Belostecinic (PLDM), Alexandr Bannicov (PCRM), Constantin Botnari (PD) şi Veaceslav Untilă (PL) ocupă poziţia a şaptea în listele formaţiunilor care au acces în Parlament. Doar comunistul Alexandr Bannicov şi liberalul Veaceslav Untilă au fost anterior deputaţi. La alegerile din 2009 şi 2010, socialistul Vlad Bătrîncea a candidat din partea PCRM fără vreo şansă de a ajunge în Legislativ, fiind în coada listei. PSRM l-a adus, în schimb, printre cei 101 legiuitori care vor face legea în ţară. Liberal-democratul Grigore Belostecinic stă încă pe gânduri: să accepte sau nu mandatul de deputat. În 2010 rectorul ASEM a renunţat la această funcţie. Şi democratul Constantin Botnari, care îl însoţea neîntrerupt pe omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, în sfârşit, va putea să-şi tragă sufletul în fotoliul de deputat. Cu excepţia lui Vlad Bătrîncea, toţi au declarat venituri frumoase, afaceri prospere sau case de vis.
Pe locurile cu nr. 6 ale listelor electorale ale partidelor care au intrat în Parlament găsim persoane bogate, chiar dacă nu toate și-au declarat averile la CNI. Comunistul Vladimir Vitiuc de la Bălți, de exemplu, nu a arătat în declarațiile de avere din ultimii 2 ani că ar avea vreo casă. În schimb, deține o firmă și o cotă de participare în altă firmă. Mihai Moldovanu este bugetarul de la liberali cu o avere pentru agonisirea căreia alți bugetari ar trebui să muncească 10 vieți, iar liberal-democratul Valeriu Streleț are o firmă care îi aduce venituri anuale de 3-4 milioane de lei.
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Chişinău, prinsă în flagrant luând de la un părinte 600 de euro pentru a-i accepta copilul prin transfer în şcoală, nu scapă de pedeapsă. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au lăsat în vigoare decizia pronunţată de Curtea de Apel Chişinău. În iunie 2014, magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa cu închisoare pe un termen de probă de doi ani, după ce, cu două luni înainte, Judecătoria sectorului Botanica a hotărât să o trimită după gratii pentru cinci ani. Asta presupune că fosta directoare nu va sta la puşcărie, cu condiţia că timp de doi ani nu va comite nicio abatere.
De pe poziţia a cincea a fiecărui partid în Parlament vor intra persoane care au ocupat anterior funcţii în Legislativ şi Guvern. Maia Sandu (PLDM), fosta ministră a Educaţiei, deţine un apartament, un automobil şi conturi bancare de peste 100.000 de dolari. Dumitru Diacov (PDM) are trei automobile, o casă şi un apartament la Moscova, conturi de sute de mii de lei şi mai multe oficii pe care le dă în chirie Partidului Democrat. Mai modest este deputatul PL, Valeriu Munteanu, care deţine o casă în satul de baştină şi are venit doar din salariu. Deputaţii Violeta Ivanov (PCRM) şi Andrei Neguţă (PSRM) au fost colegi de partid şi au avut funcţii înalte în timpul guvernării lui Vladimir Voronin. Fostă ministră a Ecologiei, Violeta Ivanov, are o casă, un aparatament, un lot pentru construcţii şi două motociclete BMW, în timp ce Andrei Neguţă, fostul ambasador în Federaţia Rusă, a declarat doar venitul din salariu.
Dintre persoanele care ocupă poziţia a 4-a pe listele partidelor care vor forma noul Parlament, numai Natalia Gherman este nouă în această postură. Restul, Ion Ceban, Galina Balmoş, Andrian Candu şi Corina Fusu, au mai fost parlamentari cel puţin un mandat. Găsim printre noii/vechii deputaţi şi unul care şi-a schimbat partidul pe listele căruia a intrat în Parlament la aproape un an de când a devenit deputat.
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Eduard Smirnov, Liliana Palihovici, Artur Reşetnicov, Igor Corman şi Anatolie Şalaru sunt persoanele care au intrat în viitorul Parlament fiind pe locul trei în listele electorale ale partidelor lor. Dintre ei, doar Eduard Smirnov este nou în Legislativ, ceilalţi au mai mâncat pâine de deputat. Unii au reuşit, în timpul mandatului, să-şi cumpere sau să-şi construiască imobile impunătoare.
Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară - pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.
Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câștigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceani nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalți capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziție pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca și mărimea averilor.
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Organizații ale societății civile au adresat marţi, 9 decembrie 2014, un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării. Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.
Ion Diacov, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată relaţia cu adjunctul său, Vasile Gherasimenco, pe care l-a acuzat că ar fi protejat traficanţi de droguri. Între altele, omul legii a amintit despre averea nedeclarată a lui Vasile Gherasimenco. Ion Diacov a recunoscut că şi el are o avere frumoasă dar, potrivit lui, e din muncă cinstită. Citiţi AICI interviul integral.
