Ultimele articole
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.
Un contract de arendă a fost reziliat şi doi funcţionari publici de la Agenţia „Moldsilva” au fost concediaţi. Acest lucru s-a întâmplat după publicarea investigaţiei „Secretul de la Moldsilva”, în luna martie 2014, în care au fost aduse probe ce arătau că unii angajaţi şi rudele lor au arendat fâşii forestiere, încălcând legislaţia. După mediatizarea acestor cazuri de către Moldova Curată, din suprafaţa totală de peste cinci hectare de teren forestier arendat de funcţionarii de la „Moldsiva”, patru hectare au fost redate în folosinţa statului.
Alte două persoane din noul Guvern care au obținut funcția de ministru pentru prima dată sunt Serghei Afanasenco și Vasile Bâtcă. Ultimul are o experiență bogată de muncă în serviciile publice, ocupând de-a lungul anilor o funcție de conducere în poliția din Nisporeni, iar din 2011 a condus întreg raionul. Bâtcă are și o avere frumoasă: o casă spațioasă, un apartament în Chișinău și câteva loturi de teren. Afanasenco, la rândul său, a ocupat și el o funcție de conducere, doar că într-o asociație pentru susținere a persoanelor cu dizabilități. Și averea sa e mai mică. Ministrul deține doar jumătate dintr-un apartament în Chișinău. Averea sa poate fi comparată cu cea a ministrei Culturii, care la capitolul imobile indică în declarația de avere doar un apartament de 37 m.p.
Chiril Gaburici, Stephane Bride şi Oleg Balan sunt nume noi în politică. Primii doi: actualul premier şi ministrul Economiei au gestionat afaceri prospere, iar ministrul Afacerilor Interne a venit în Executiv de la conducerea Academiei de Administrare Publică.
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată situaţia din domeniul financiar-bancar din ţara noastră. Diplomatul a atras atenţia la faptul că problemele din sectorul bancar sunt cunoscute şi a lăsat să se înţeleagă că reforma acestui sistem nu ar trebui să întârzie.
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre reformele necesare în domeniul Justiţiei, a amintit cât de importantă este lupta cu flagelul corupţiei şi a comentat situaţia din sectorul financiar-bancar al ţării. În context, diplomatul a subliniat că noul Guvern are şanse bune dacă îşi va onora obligaţiile şi va continua reformele.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, care va avea loc miercuri, 25 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, la Hotelul Codru (mun. Chişinău, str. str. 31 August 1989, 127).
Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment, a scăpat de amendă. Reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) invocă expirarea termenului de prescripţie pentru aplicarea sancţiunii. Experţii constată că ofiţerii CNA aduc acest argument în favoarea lor aproape în toate cazurile de acest fel şi sunt de părerea că angajaţii acestei structuri nu au voinţa să meargă până la capăt.
Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”. Evenimentul va avea loc miercuri, 18 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, în "Sala mare" a Hotelului Jolly Alon (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).